August a fost o lună tipică de vară. A contribuit la asta nu numai căldura din această lună, dar parcă au lipsit un pic și faptul că este luna în care apar cele mai puține cărți. Sau cel puțin așa mi s-a părut în august 2016. Cu toate acestea, nu putea lipsi această listă de cărți de citit nici la început de septembrie, pentru că, pe de o parte, îmi place să contabilizez cumva cărțile care mă atrag în fiecare lună, iar pe de altă parte am câțiva prieteni apropiați, unii dintre ei plecați din țară, care așteaptă mereu recomandările mele.
Am ales, ca de obicei, cărți diverse, plecând de la domeniile mele preferate (istorie, non-fiction) până la cărți de ficțiune și, undeva normal, cărți pentru copii. Pe unele deja le-am început sau le am, pe altele le mai amân până când vor ajunge sau se vor ieftini.
10 cărți noi de citit în septembrie 2016
1. – ”444 de fragmente memorabile ale lui Neagu Djuvara”, Editura Humanitas. Vă spun sincer, această carte este o minunăție: un adevăra album, cuprinde atât citate ale marelui istoric, cât și fotografii inedite și un fel de biografie alcătuită din fragmente atent alese. ”Această carte aniversară condensează viața și opera lui Neagu Djuvara în 444 de fragmente memorabile extrase din scrierile și spusele autorului. Fragmentele cuprind momentele-cheie ale biografiei istoricului, precum și ideile, opiniile, obsesiile sale privind trecutul, actualitatea, lucrurile cu adevărat importante în viață. Cititorul are la dispoziție în aceste pagini esențialul despre Neagu Djuvara ‒ redat cu vorbele sale.”
2. – ”Noapte la Lisabona”, de Erich Maria Remarque, Editura Polirom. A trecut ceva vreme de când nu am mai citit ceva de Remarque, aparițiile noi au trecut pe lângă mine și sunt încă tributar orelor de literatură universală din liceu și pasiunii pentru citit din facultate. Dar poate această nouă traducere de la Polirom: ”Ne aflam in anul 1942 – al Doilea Razboi Mondial a cuprins deja mare parte a Europei. Cu greu se mai poate gasi o cale de scapare pentru cei prinsi de valul razboiului. Singurul gind ce insufleteste miile de refugiati, singura nadejde care tine in viata generatii intregi este visul de a fugi in America. In framintatul oras Lisabona, unde speranta libertatii pilpiie inca, un tinar isi lasa iubita la hotel si incearca sa cistige la cazinou banii pentru doua bilete cu care sa se imbarce pe vaporul catre New York. Mai are in buzunar saizeci si doi de dolari, din care pierde mare parte. Deznadajduit, paraseste cazinoul si rataceste pe strazi, riscind sa fie arestat. Asa il intilneste pe acela care, refugiat ca si el, foloseste – ca sa scape de controlul nazist – un pasaport fals si un nume de imprumut, Joseph Schwarz. Acesta ii propune un tirg: trebuie sa asculte povestea aventurii lui si a iubitei, acum moarta, in schimbul celor doua bilete de vapor catre libertate. Desi neincrezator, tinarul accepta, fara sa stie insa ca hotarirea lui de-o clipa ii va schimba pentru totdeauna viata. Nici macar nu-i trece prin cap ca pretul unei nopti in Lisabona va fi mult mai mare decit citeva ore de rabdare in fata povestilor despre trecut.”
3. – ”O scurtă istorie a lumii”, de Ernst H. Gombrich, Editura Arthur. Prima carte pentru copii este una fundamentală, considerată ”cea mai cunoscută carte pentru copii”. Așadar, s-ar putea să avem parte de ceva informație inedită pentru copii noștri, dar într-o formă și format (doar este vorba de Editura Arthur!) prietenos: ”De la Vechiul Regat Egiptean la Cruciade, de la căderea Romei la căderea Zidului Berlinului – iată ambițiosul orizont al acestei „scurte“ istorii, pe care cel mai important istoric de artă al secolului, Ernst Gombrich, a scris-o în tinerețe și care rămâne și azi una dintre cele mai citite cărți ale genului. Gombrich reușește să strecoare mii de ani de istorie în doar câteva sute de pagini, fără să-ți lase impresia că a uitat ceva esențial: multe dintre momentele importante ale istoriei lumii sunt aici, povestite toate pentru copii.”
4. – ”Marea carte de jocuri logice. 197 de probleme, enigme și ghicitori”, Editura Litera. Uite o carte care m-ar interesa și pe mine, nu numai pe copilul meu. Știu că aveam o asemenea carte prin copilăria mea, apărută undeva după revoluție, și o studiam aproape zilnic (conținea jocuri de șah și go, rebusuri și ghicitori, alte jocuri pe care nu le înțelegeam, explicații despre altele). Iar asta nouă, în condițiile grafice de la Litera, s-ar putea să fie o splendoare. „Marea carte de jocuri logice” este o colecție unică de ghicitori, probleme și enigme care au surprins, amuzat și pus în dificultate de-a lungul mileniilor. Sunt enigme uimitoare din Egiptul antic și din China imperială, jocuri din America și Japonia, care solicită din plin capacitatea intelectuală, și sute de puzzle-uri complicate de pe tot mapamondul. Toate răspunsurile și explicațiile sunt incluse, ceea ce transformă această carte într-o fascinantă istorie a enigmisticii. Puteți rezolva Ghicitoarea Sfinxului (Egipt, 8000 î.Hr.), Problema clasică a lui Sun Tzu (China, 400 d.Hr.), Podurile din Königsberg (Prusia, 1776), Problema lui Monty Hall (SUA, 1975) sau Fillomino ( Japonia, 2001).”
5. – ”Viața amoroasă a marilor dictatori”, de Nigel Cawthorne, Editura Corint. Să trecem la cărțile de istorie, iar primele două dintre acestea vorbesc despre dictatori și viața lor. Cartea de la Corint se ocupă de iubirile celor care au chinuit zilele altor persoane și sunt foarte curios ce cuprinde această carte: ”Oamenii au fost dintotdeauna captivați de viața amoroasă a celor care îi conduc – împărați, regi sau dictatori. De-a lungul secolelor, căsătoriile, adulterele și divorțurile acestora au avut imense implicații politice. Infidelitățile au zămislit cabale și conspirații. Divorțurile regale au stârnit revolte serioase, iar amantele capetelor încoronate au fost adesea sprijinite de partidele politice sau de puterile străine, care căutau să-și extindă influența până în așternuturile palatelor. Scriitorul britanic le oferă cititorilor o lecție de istorie mai puțin obișnuită, despre viața intimă a unora dintre marii dictatori ai lumii”.
6. – ”Copilăria dictatorilor”, de Véronique Chalmet, Editura Niculescu. Dacă despre viața amoroasă am aflat din cartea precedentă, cum a fost copilăria dictatorilor? Au avut anumit coșmaruri sau nefericire care le-au accentuat latura malefică? Dacă aflăm răspunsul la aceste întrebări din această carte, tot ar fi ceva. ”losif, Francisco, Jean-Bédel, Muammar, Idi, Saloth Sar… Cine ar putea crede că în spatele acestor prenume inofensive se ascund cei mai sângeroşi dictatori pe care i-a cunoscut secolul al XX-lea? Pata roşie neştearsă pe care au lăsat-o în cărţile de istorie ne-a făcut să uităm că, înainte de a deveni tirani, chiar şi Stalin, Franco, Bokassa, Gaddafi, Amin Dada sau Pol Pot au fost cândva copii. Te naşti călău sau devii astfel? în ce măsură contribuie la aceasta atavismul şi înclinaţia spre boli psihice? Contextul familial sau cel politic are oare vreo influenţă asupra atitudinii despotice şi a manifestării cruzimii? Véronique Chalmet pătrunde în „rădăcinile răului” şi îl invită pe cititor la această reflecţie. Prin evocarea pitorească a copilăriei şi a tinereţii a zece băieţi sortiţi unui destin sumbru, autoarea reînvie episoade istorice din secolul trecut. Ea schiţează, prin tuşe subtile şi originale, portretul acestor dictatori celebri, de tristă amintire, oferind astfel o perspectivă nouă asupra înţelegerii tiraniei.”
7. – ”Secolul roșu. De la revoluția bolșevică la Putin”, Editura Corint. Apropiată de problematică celor două cărți prezentate mai devreme, este și aceasta, care se concentrează asupra Rusiei moderne: ”De la revoluția bolșevică la Războiul Rece, de la perestroika la venirea la putere a lui Vladimir Putin, Rusia a cunoscut în secolul al XX-lea evenimente decisive, cu repercusiuni geopolitice majore. În ce fel am putea judeca oare anii cruciali care au determinat una dintre cele mai mari schimbări din istorie? Pentru a scoate în evidență trecutul și pentru a decripta provocările pe care Federația Rusă le are de înfruntat, doi oameni, ambii intens marcați de „secolul roșu”, își împartășesc experiența și analizează fenomenul. Unul dintre aceștia, Vladimir Fédorovski, diplomat rus, a cunoscut sistemul totalitar din interior și a participat la distrugerea sa; celălalt, Alexandre Adler, intelectual francez, sedus inițial de comunism, a sfârșit prin a-și pierde iluziile din tinerețe. Două itinerare și două puncte de vedere, uneori convergente, alteori divergente, care analizează dintr-o perspectivă nouă liderii și angrenajele politice ale „secolului roșu”, care examinează fără rezerve Rusia de ieri și de astăzi.”
8. ”Cum iubim”, Editura Vellant. Nu prea recomand eu cărți de la Editura Vellant (pentru simplul motiv că nu prea citesc cărți de la această editură), dar mi-a atras atenția această nouă apariție. Cum iubesc, așadar, câțiva dintre autorii noștri (și nu numai ai noștri) preferaț? ”32 de autori (printre care: Pascal Bruckner, Cristian Teodorescu, Nora Iuga, Radu Aldulescu, Florin Bican, Matei Vișniec, Angela Marinescu, Dan Stanca, Radu Vancu, Alex Tocilescu, Andrew Solomon) scriu despre iubire într-un volum ce reuneşte proza scurtă, poezia şi eseul între aceleaşi coperte „Această carte nu răspunde la marile întrebări despre întâlnirea cu celălalt. Ar fi și imposibil cât nu avem o măsură universală pentru dragoste. Iar fiecare nouă expresie a felului în care iubim ne încredințează că nici nu vom avea vreodată una. Grăbiți să descifrăm miracolul și să‐l înțelegem, să surprindem mecanica cristalizării, convinși că așa o vom putea controla, uităm adesea că drumul până la întrebări este parte din ceea ce căutăm. Cartea de față, compusă din textele autorilor care au primit să scrie despre întâlnirea cu celălalt, mărturisind‐o, își propune să‐i restituie cititorului acel drum, când prima întrebare nu se ivise încă în mintea lui.” Genevieve Fieraru”
9. – ”Prieteni și eroi (Trilogia Balcanică, partea a III-a)”, de Olivia Manning, Editura Nemira. Este ultima parte a Trilogiei Balcanice, o carte pe care am urmărit-o cu interes și pe care sper, acum că a apărut și partea a III-a, să o încep și eu în sfârșit. Mai ales că e vorba atât despre România, cât și despre Grecia: ”Harriet Pringle tocmai a sosit la Atena. După ce a scăpat din România ocupată de naziști, așteaptă vești despre Guy, soțul ei, rămas la București, „orașul decăzut“. Cei doi se reîntâlnesc în capitala Greciei, care însă nu e ocolită de război. În scurtă vreme, Europa se va fărâmița, iar protagoniștii vor avea o nouă cale de urmat într-o altă lume. „Una dintre cele mai bune cronici despre România și Grecia la vremede război, Prieteni și eroi are o poveste bine scrisă, captivantă, hipnotică.“ The Guardian”
10. – ”Lupta mea. Cartea a treia. Insula copilăriei”, de Karl Ove Knausgard, Editura Litera. Despre cartea lui Knausgard, pot spune cam aceleași lucruri precum cele spuse despre Trilogia Balcanică: sper ca, odată cu apariția Cărții a treia, să mă apuc și eu de seria asta, foarte lăudată prin blogosfera pe care o urmăresc. Editura Litera promovează foarte bine cărțile, iar clubul de carte pe care îl ține e un exemplu pozitiv în lumea literară de la noi: ”Devenit părinte, Karl Ove Knausgård se regăsește în fața propriului eu, un puști sensibil, care crește în umbra unui frate sociabil, a unei mame adesea absente și a unui tată cu accese de mânie imprevizibile. Maturizarea lentă a sentimentelor, flirturile neliniștite, pasiunea pentru rock compun cu o onestitate dureroasă romanul unui adolescent hipersensibil. O călătorie afectivă de o fidelitate absolută, o explorare proustiană a propriului trecut, o poveste deopotrivă intimă și universală, care pune problema capacității literaturii de a descrie viața, doar viața, în toate aspectele ei. „… extrem de sincer, Knausgård… vrea să ne introducă în cotidianul vieții, care este uneori vizionar, alteori banal, alteori profund semnificativ, dar, prin forța lucrurilor, absolut obișnuit, pentru că ni se întâmplă pe tot parcursul vieții și tuturor…” The New Yorker”
Voi ce cărți citiți în toamna asta?
