Știrile săptămânii: Cărțile Gabrielei Adameșteanu, elogiate în presa internațională; Arată și spune o poveste, la Editura Publica; A apărut revista Timpul pe luna iulie 2016; Alan Lightman: Universul accidental, lumea pe care credeai că o știi, la Editura Publica; O colecţie de emoţii şi amintiri: Cartea copilăriilor, volum coordonat de Dan Lungu şi Amelia Gheorghiţă; Lupta pentru supravieţuire: Cer întunecat. Fuga unui copil din Afganistan în Marea Britanie, la Editura Polirom.
Cărțile Gabrielei Adameșteanu, elogiate în presa internațională
Două dintre cărțile Gabrielei Adameșteanu, unul dintre scriitorii de primă mărime ai literaturii române, au fost elogiate de curînd în presa internațională. Este vorba despre Drumul egal al fiecărei zile, recenzat în publicația ABC, Spania, și Întîlnirea, recenzat în publicația Irish Times.
- Ediția spaniolă a romanului Drumul egal al fiecărei zile, de Gabriela Adameşteanu, a fost elogiată de curînd în prestigioasa publicație spaniolă ABC, într-o cronică ce poartă semnătura celebrului critic literar Mercedes Monmany de la Torre. Drumul egal al fiecărei zile (Cartea Românească, 1975; Editura Litera, 1992; Editura Institutului Cultural Român, 2005; Polirom, 2008, 2015) a apărut la Xorki Ediciones (Spania), în traducerea lui Joaquín Garrigós Bueno, cu titlul El mismo camino de todos los días. Mai jos, un fragment din recenzia publicată pe www.abc.es:
„Autoare a patru romane publicate pînă în prezent, Gabriela Adameşteanu şi-a dobîndit notorietatea internaţională în special cu O dimineaţă pierdută, o istorie concentrată a secolului XX românesc.
Primul său roman, splendidul Drumul egal al fiecărei zile, scris în 1975 şi devenit astăzi un clasic reeditat cu numeroase ocazii, îşi plasează acţiunea în România anilor ’60 şi este povestea unei educaţii sentimentale în comunism. Letiţia Branea îşi spune istoria la persoana întîi: e o adolescentă dintr-un mic oraş de provincie, al cărei tată este deţinut politic. Educată în starea de nelinişte a victimelor, a supravieţuitorilor aflaţi pe punctul de a fi loviţi din nou fără motiv, Letiţia se va elibera repede de sentimentalismul plin de iluzii caracteristic fetelor de vîrsta ei, de acea durere pe care o poartă în ea de timpuriu. O durere pe care vrea să o perceapă doar ea, străduindu-se să «o ducă aşa cum citise şi văzuse la cinema». O durere doar a ei, nu a epocii, nici a ţării, nici a familiei sale.” (Mercedes Monmany de la Torre, ABC)
Romanul a primit premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România şi premiul Academiei Române (1976).
Drumul egal al fiecărei zile a mai fost tradus în: franceză, la Gallimard (2009), în traducerea lui Marily Le Nir, cu titlul Vienne le jour (ediție nominalizată la premiul „Jean Monnet” pentru literatură europeană); italiană, la Editura Cavallo di Ferro (2012), cu titlul Verra il giorno, în traducerea Celestinei Fanella; germană, la Editura Schöffling (2013), Der gleiche Weg an jedem Tag, traducere de Georg Aescht; bulgară, la Editura Balkani (2005), Vse sașciat pat den sleden, traducere de Roumiana Stantcheva.
- Ediția în limba engleză a romanului Întîlnirea a fost recenzată în paginile publicației Irish Times, sub semnătura corespondentului literar Eileen Battersby. The Encounter a apărut la Dalkey Archive Press (Statele Unite ale Americii), în traducerea lui Alistair Ian Blyth.
Un fragment din cronica apărută în Irish Times: „Întîlnirea, romanul îndrăzneţ, aluziv al Gabrielei Adameşteanu, este o înşiruire de vise amalgamate cu amintiri vii. Personajul central al cărții, Traian Manu, este un profesor universitar care şi-a părăsit ţara natală cu mulţi ani înainte ca porţile comunismului să se închidă definitiv. Cea mai clară imagine în care pot fi surprinse diferitele sensuri ale romanului este cea a unor oglinzi acoperite. Nimeni nu e sigur de nimic, nimeni nu ştie cît timp a trecut sau cum s-au schimbat oamenii. Traian Manu iubeşte Odiseea lui Homer; este poemul său favorit și care îi oferă alinare. Gabriela Adameşteanu o foloseşte pentru a modela personalitatea profesorului: liniştit, el nu e nici pe departe un om de acţiune, deşi sosirea lui în România nelinişteşte autorităţile – o sursă de umor într-un roman care oscilează surprinzător între tragedia personală şi comedia neagră.
Rătăcitorul Gabrielei Adameşteanu – un profesor, nu un războinic – nu este mai puţin eroic prin faptul că e singur şi empatic. Poate că oglinzile sunt acoperite, dar reflexiile diferitelor vieţi şi experienţe sînt acolo pentru a fi văzute, captînd lumina pe măsură ce adevărurile ies încet la iveală din frînturi de amintiri şi fapte pe jumătate rememorate, dar niciodată uitate.
Un roman subtil, dar curajos despre un emigrant care nu se poate întoarce niciodată cu adevărat acasă.” (Eileen Battersby, Irish Times)
Aflat la a patra ediţie, Întîlnirea (Polirom, 2003, 2007, 2008, 2013) a primit Premiul Ziarului de Iaşi, Premiul revistei Ateneu şi a fost adaptat radiofonic în 2007. Romanul a mai fost tradus în: bulgară (Panorama, 2005); maghiară (Palamart, 2007); italiană (Nottetempo, 2011).
Gabriela Adameşteanu a mai publicat la Editura Polirom: Dimineaţă pierdută (cinci ediţii), Provizorat (2010, 2011, ambele în colecția Fiction Ltd; ediția a III-a, 2013, în colecția Top 10+ ). În 2008, Polirom a inclus cărţile Gabrielei Adameşteanu în colecţia sa de „Opere”: Opere I. Dimineaţa pierdută, Opere II. Gara de Est. Întîlnirea. În anul 2012, Polirom i-a dedicat prozatoarei o serie de autor: Dimineață pierdută (2012, ediție definitivă), Vară-primăvară (2012), Întîlnirea (2013), Anii romantici(2014), Drumul egal al fiecărei zile (2015, ediția a VI-a).
Arată și spune o poveste
Pentru cei mai mulți dintre noi, susținerea unei prezentări se aseamănă cu mersul la dentist: s-ar putea să nu ne placă, dar trebuie, la un moment dat, să o facem.
Arată și spune o poveste ne prezintă un set de instrumente concise și utile în realizarea unor prezentări extraordinare, iar Dan Roam ne convinge că e ușor să facem prezentări extraordinare: trebuie doar să spunem adevărul printr-o poveste, folosindu-ne de imagini.
Parcurgând cartea vom învăța cum să înțelegem publicul, cum să organizăm conţinutul, cum să construim un fir narativ clar, cum să creăm imagini eficiente și cum să ne redirecţionăm frica pentru a menține atenția audienţei.
Apariția cărții este susținută de Stand for Development – The Agile Knowledge Transfer Company:
Dan Roam ne arată cum să rămâi autentic, cum să desenezi povestea care conectează audiența cu subiectul și cum să hrănești, mai apoi, și raționalul cu date și informații de o manieră grafică. Ne arată cum se construiește în mod vizual congruența Inimă-Creier. – Adrian Paraschiv, Senior Partner Stand for Development
Dan Roam este autorul bestsellerului Pe spatele șervețelului, cea mai populară carte de afaceri despre gândirea vizuală din toate timpurile. Roam este președintele unei companii de consultanţă care folosește gândirea vizuală pentru a rezolva problemele complexe cu care se confruntă clienții săi, printre care Google, Boeing, eBay, Microsoft, Walmart, Wells Fargo, Marina Americană și Senatul SUA .
A sosit TIMPUL! Vă recomandăm noul număr al revistei de cultură contemporană TIMPUL, nr. 208, din iulie 2016!
Revista de cultură contemporană TIMPUL vă aduce în atenție numărul lunii iulie 2016.
Nr. 208 al revistei va fi disponibil în scurt timp în toată țara prin rețeaua de distribuție Inmedio, rețelele de librării Humanitas, Cărturești (București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov) și Librarium (Timișoara, Cluj și Iași) și în format digital pe elefant.ro. Online, pe www.revistatimpul.ro, se regăsesc articolele din arhivă, precum și articolele ediției curente. Pentru a fi la curent cu toate noutățile, vă recomandăm să accesați și pagina de facebook a revistei TIMPUL și să vă abonați.
În Editorialul din acest număr, Daniel Șandru analizează posibilitatea ca Iașul să poată deveni, în perioada 2016-2018, „un cadru civic în care să fie marcate, în preambulul Centenarului, momentele – unele tragice – care au pregătit apariția României Mari”.
În paginile de Actualitate, Andrei Giurgia scrie despre Gărâna Jazz Festival, un eveniment care a împlinit 20 de ani, despre Festivalul de Film Istoric de la Râșnov, care va avea loc în perioada 29 iulie-7 august și despre Zilele Filmului Istoric în Bucovina/ Mitteleuropa Film Festival, care va avea loc în perioada 17-21 august.
Numărul 208 al revistei TIMPUL conține un dosar special dedicat evenimentelor de comemorare a victimelor Pogromului de la Iași. În cadrul acestor pagini, Ovidiu Gherasim-Proca scrie despre expoziția Fragmente dintr-o viață, care poate fi vizitată până la finalul lunii august în spațiul Tranzit.ro/Iași. George Bondor semnează interviul cu Olga Ștefan, curatoarea proiectului Fragmente dintr-o viață, iar Raluca Vârlan o intervievează pe Caroline François, responsabilă de expoziţii itinerante în cadrul Mémorial de la Shoah din Paris, prezentă la Iași cu ocazia evenimentelor care au marcat împlinirea a 75 de ani de la Pogrom.
În paginile Focus, coordonate de Radu Vancu, revista TIMPUL își face datoria de a marca centenarul lansării Manifestului Dada, construind în jurul acestei ediţii o anchetă la care a invitat trei poeţi pe cât de informaţi privind mișcarea Dada, pe atât de predispuși la explorări în zone poetice pe care avangarda le‑a făcut sesizabile pentru prima oară. Semnează opinii Cosmin Perța, Răzvan Țupa și Yigru Zeltil.
Paginile 12-13 ale numărului lunii iulie al revistei de cultură contemporană TIMPUL sunt dedicate interviului realizat de George Bondor cu filosoful Ștefan Afloroaei, membru corespondent al Academiei Române, profesor la Universitatea „Al. I. Cuza”.
În pagina Exclusiv, Adina Scutelnicu scrie despre unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de artă singulară din lume, Grand Baz’Art.
Din paginile de literatură, vă recomandăm poemele semnate de Dan Ciupureanu, Sînziana Şipoş și Emil Brumaru.
Numărul 208 al revistei TIMPUL conține și alte articole, semnate de Simona Preda, Andrei C. Şerban, Ioan Şerbu, Andreea‑Gabriela Cioban, Maria Bilaşevschi, Oana Maria Nicuţă, Constantin Piştea, Angelo Mitchievici, Dana Ţabrea, Paul Mucichescu, Lucian Dîrdală, Bogdan Călinescu, Stelian Dumistrăcel, Roxana Patraş, Mioara Anton, Teodora Manea, Dan Pavel, Lavinia Maria Pruteanu, Cosmin Ciotloş, Dragoş Dascălu și Radu Vancu.
Alan Lightman: Universul accidental, lumea pe care credeai că o știi
În toate colțurile ei, natura strigă că nimic nu rezistă, că totul trece. — Alan Lightman
Într-o serie de șapte eseuri strălucit scrise, fizicianul Alan Lightman explorează principalele teorii științifice ale vremii, într-un stil care îmbină lirismul cu datele exacte.
Universul accidental analizează dialogul dintre știință și religie, conflictul dintre dorința umană pentru permanență și efemerul naturii, posibilitatea ca universul nostru să fie doar un accident, maniera în care tehnologia modernă ne-a separat de experimentarea directă a naturii, reticenţa faţă de ideea că trupurile și mințile noastre pot fi explicate prin logica științifică și legile naturale.
Citește un fragment:
Vara trecută, fiica mea cea mare s‑a măritat. Ceremonia a avut loc la o fermă din orășelul Wells, din statul Maine, pe un fundal de dealuri înverzite, un hambar alb din lemn și în sunet de chitară clasică. Cei doi logodnici au coborât de pe deal, în timp ce oaspeții erau așezați pe scaune albe încadrate de gărdulețe din floarea‑soarelui. Aerul era parfumat cu aromele arțarilor și a ierburilor din jur. Era o căsătorie pe care și‑o dorise toată lumea. Cele două familii aveau relații strânse de mulți ani. Radioasă în rochia ei albă, cu o dalie albă prinsă în păr, fiica mea m‑a rugat să o țin de mână când am mers către altar. A fost un tablou perfect de bucurie pură, dar și de tragedie. Citește mai mult →
Alan Lightman este fizician teoretician, membru al Academiei Americane de Arte și Științe din 1996, și profesor de științe umaniste la MIT și Harvard.
O colecţie de emoţii şi amintiri: Cartea copilăriilor, volum coordonat de Dan Lungu şi Amelia Gheorghiţă
În această săptămînă, Editura Polirom vă provoacă la o lectură nostalgică din o nouă carte de amintiri: Cartea copilăriilor, volum coordonat de Dan Lungu şi Amelia Gheorghiţă, apărut în colecţia „Ego-grafii”, disponibil în librăriile din ţară şi pe www.polirom.ro.
După reţeta precedentului volum pe care l-au coordonat, Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism (Polirom, 2014), Dan Lungu şi Amelia Gheorghiţă vă propun 61 de poveşti amuzante sau triste, mai toate încărcate de melancolie, la bloc sau la ţară, despre prietenii ce vor dura o viaţă, despre părinţi şi bunici, despre trocuri naive şi vecini băgăreţi. Universul copilăriei este magic, cu locuri sau jucării speciale, aventurile din şcoală ori iubirile trecătoare, dar de o intensitate nemaiîntîlnită.
Vesele sau pline de melancolie, poveştile din Cartea copilăriilor vor trezi amintiri ascunse în memoria cititorului, oferindu-i oportunitatea de a retrăi momente frumoase din cea mai naivă şi mai lipsită de griji perioadă a vieţii.
„Cartea copilăriilor este o antologie de întâmplări semnificative trăite personal, de episoade relevante pentru o anumită epocă, ce explorează o zonă umbrită a recuperării memoriei. Este o colecţie de emoţii şi de amintiri din perioada copilăriei, amuzante sau, dimpotrivă, dureroase. Un compendiu al inocenţei, prospeţimii şi spontaneităţii, al trăirilor intense şi al imaginaţiei neîngrădite, al uimirilor descoperirii lumii.” (Coordonatorii)
Din cuprins:
Revoluţie şi portocale • Poveste cu o Dacie 1300 • Circul • Vacanţa fără sfîrşit • Misterul maşinuţelor chinezeşti • Olia sau frămîntările revoluţiei hormonale • Spargerea de la grădiniţă • Citiţi-l pe Mark Twain! • Jocuri, poturi şi focuri • Cu colinda • Chestiuni miliţieneşti • La cireşe • Prima dragoste
Dan Lungu (n. 1969), director al Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi, este unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori români, cărţi ale sale fiind publicate în limbile franceză, germană, italiană, spaniolă, poloneză, slovenă, maghiară, croată, bulgară, greacă, macedoneană şi turcă.
La Editura Polirom a mai publicat volumele de proză scurtă Băieţi de gaşcă (ed. I, 2005; ed. a II-a, 2013) şi Proză cu amănuntul (ed. a II-a, 2008), precum şi romanele Raiul găinilor (ed. I, 2004; ed. a II-a, 2007; ed. a III-a, 2010; ed. a IV-a, 2012), Sînt o babă comunistă ! (ed. I, 2007; ed. a II-a, 2011; ed. a III-a, 2013; ecranizat în 2013, în regia lui Stere Gulea), Cum să uiţi o femeie (ed. I, 2009; ed. a II-a, 2010; ed. a III-a, 2011), În iad toate becurile sînt arse (ed. I, 2011; ed. a II-a, 2014) şi Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu (ed. I, 2014; ed. a II-a, 2016). Tot la Editura Polirom a coordonat volumele colective Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (2008, în colaborare), Str. Revoluţiei nr. 89 (2009, în colaborare) şi Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism (2014, în colaborare). În 2011, statul francez i-a acordat titlul de „Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres” pentru contribuţii la îmbogăţirea patrimoniului cultural francez.
Amelia Gheorghiţă (n. 1988) este licenţiată în Comunicare şi Relaţii Publice la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi. Este responsabil de relaţii publice la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Iaşi şi membru în noua redacţie a revistei Dacia literară. Face parte din echipa de organizare a unor evenimente culturale din Iaşi, printre care Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, Şotron. Tîrg de cărţi, jocuri şi distracţii, Street Delivery.
La Editura Polirom a coordonat volumul colectiv Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism (2014, în colaborare).
Lupta pentru supravieţuire: Cer întunecat. Fuga unui copil din Afganistan în Marea Britanie
În 2006, după ce tatăl şi bunicul lui au fost ucişi de armata americană, Gulwali Passarlay a fost trimis de mama sa departe de Afganistan. Avea 12 ani.
A pornit într-o călătorie lungă şi anevoioasă, în cursul căreia a fost închis, a suferit de foame şi a fost victima cruzimii şi a violenţei. A fost cît pe ce să-şi piardă viaţa în adîncurile Mării Mediterane, a îndurat brutalitatea celor care ar fi trebuit să aibă grijă de copii şi a stat o lună într-un lagăr din Calais. A reuşit în cele din urmă să ajungă în Marea Britanie, unde a fost înscris la şcoală, fiind admis apoi la una dintre universităţile de elită.
Asemenea lui, mii de oameni îşi riscă viaţa încercînd să fugă din zonele de conflict. Mulţi mor în cursul călătoriei; unii sînt trimişi înapoi, urmînd să fie închişi sau omorîţi; puţini sînt cei ce supravieţuiesc şi ajung în ţări care le oferă o nouă şansă. Gulwali povesteşte despre hotărîrea şi curajul care triumfă împotriva tuturor adversităţilor.
Cer întunecat. Fuga unui copil din Afganistan în Marea Britanie, de Gulwali Passarlay împreună cu Nadene Ghouri, a apărut în această săptămînă la Editura Polirom, traducere de Adina-Maria Simion, în curînd şi în ediţie digitală.
„O poveste impresionantă… o viaţă care a fost pe punctul de a se pierde înainte de vreme înfloreşte acum plină de speranţă.” (The Times)
„În perioada scrierii acestei cărţi – sfîrşitul lui iulie 2015 – se ştia că mai bine de două mii de bărbaţi, femei şi copii s-au înecat în Marea Mediterană doar în acest an. Este posibil ca cifra neoficială să fie mult mai mare. Povestea lor s-a încheiat în felul în care începe cartea lui Gulwali, care ar fi putut fi foarte bine unul dintre ei, cu vocea stinsă în adîncurile apelor reci.
Vă las cu gîndul ăsta.” (Nadene Ghouri)
Gulwali Passarlay a ajuns în Marea Britanie după o călătorie plină de aventuri, care a durat un an şi l-a purtat prin opt ţări. Aici studiază ştiinţe politice la Universitatea din Manchester. Este membru al unor prestigioase grupuri politice, de ajutor şi de tineret şi intenţionează să candideze la un moment dat la preşedinţia Afganistanului. În 2012, înaintea Jocurilor Olimpice desfăşurate la Londra, a fost invitat să poarte torţa olimpică.
Nadene Ghouri, jurnalistă distinsă cu mai multe premii, a fost corespondentă pentru BBC şi pentru Al Jazeera English. Este coautoarea volumelor The Favored Daughter (bestseller New York Times) şi Born into the Children of God. A fost writer in residence la Gladstone’s Library, în Ţara Galilor. A consiliat Ministerul de Externe britanic şi mai multe agenţii internaţionale de ajutor cu privire la comunicarea strategică şi pentru consolidarea păcii. De asemenea, a format jurnalişti şi a ajutat la înfiinţarea unor posturi de radio în unele dintre cele mai periculoase ţări din lume.
