Știrile săptămânii: Sămînţa încolţită, de Anchee Min, continuarea bestsellerului Azaleea Roşie, la Polirom; Lansare de carte: Civilizația Analfabetismului, de Mihai Nadin, la Editura Spandugino; Capcana Daesh. Statul Islamic sau întoarcerea Istoriei, la Polirom; Cartea secretă a Fridei Kahlo apare la editura Nemira; A apărut numărul 202, din ianuarie 2016, al reviste Timpul; Titlu nou la Adenium: Claude Karnoouh, „Autoportretul adolescentului îmbătrânind”; „Iustopia: Welcome to the Machine”, prima carte-pamflet despre Justiție; Nou în Biblioteca Polirom: Inventează ceva, de Chuck Palahniuk; Noutăți în colecția Damen Tango a editurii Nemira: romanele Eleganța și Fidelități.
Sămînţa încolţită, de Anchee Min, continuarea bestsellerului Azaleea Roşie
La 20 de ani după apariţia primului roman inspirat din propria viaţă, Azaleea Roşie, în care zugrăvea în culori sumbre tribulaţiile ei în timpul Revoluţiei culturale chineze, Anchee Min hotărăşte să-şi întregească povestea vieţii în Sămînţa încolţită.
Sincer şi adesea şocant, scriitoarea relatează dificultăţile cu care s-a confruntat ca imigrantă pînă cînd a ajuns să se adapteze ritmurilor ţării de adopţie şi să-şi construiască o carieră literară de succes.
Munca epuizantă, efortul de a învăţa singură engleza stînd într-o cămăruţă neîncălzită şi urmărind la televizor serialul Sesame Street, trauma unui viol, căsătoria eşuată şi apoi divorţul deprimant, naşterea fiicei sale, Lauryann, şi a doua căsătorie – fericită – sînt numai cîteva dintre experienţele în care se regăsesc, într-un fel sau altul, atîţia dintre imigranţii ce au venit în America, „ţara făgăduinţei”, cu inima plină de speranţă într-un viitor mai bun.
Sămînţa încolţită a apărut în colecția „Biblioteca Polirom”, traducere din limba engleză de Ionuţ Sociu, și în ediţie digitală.
„Prin romanele sale, Anchee Min a găsit o cale de a păstra legătura cu propriile rădăcini culturale lăsate în urmă. Ea a reinventat o imagine frumoasă, tragică, dramatică a unei Chine pe care acum o poate privi fără durere. La fel cum s-a întîmplat cu mulţi artişti emigranţi, America i-a dat lui Anchee Min şansa de a aduce seminţele extraordinarei sale poveşti dincolo de ocean, unde le-a îndemnat să înflorească.” (The New York Times)
„O poveste adevărată înfăţişînd calea de la mizerie la bunăstare, din Shanghai în Chicago… O carte care te inspiră, despre o dîrzenie şi o tărie de caracter uluitoare.” (Kirkus Reviews)
„Privind scrutător moştenirea Revoluţiei culturale a lui Mao Zedong, Anchee Min creează prin romanul ei un puternic şi tulburător contrast între atitudinea americană şi cea chineză în faţa valorilor umanităţii.” (Publishers Weekly)
Carte recomandată de BookMag.eu
Anchee Min s-a născut în 1957 la Shanghai, în timpul regimului comunist condus de Mao Zedong. La numai nouă ani făcea parte din Micile Gărzi Roşii (organizaţie de tineret iniţiată la începutul Revoluţiei Culturale, menită să susţină regimul maoist), iar la şaptesprezece ani, în timp ce se afla într-o tabără de muncă, a fost aleasă să joace în unul dintre filmele realizate de celebrul studio cinematografic al doamnei Mao. În 1984 a emigrat în America, ajutată de actriţa Joan Chen. Aici şi-a scris cartea de memorii Azaleea Roşie (1994; Polirom, 2009), care a devenit bestseller internaţional, tradus în peste 20 de limbi. I-au urmat Cum am devenit doamna Mao (2001; Polirom, 2009), Împărăteasa Orhidee (2004; Polirom, 2008), Ultima împărăteasă (2008; Polirom, 2008) şi Perla Chinei (2010; Polirom, 2010).
Colecția „Biblioteca Polirom” numără pînă în prezent peste 1.000 de titluri și este coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu.
Lansare de carte: Civilizația Analfabetismului, de Mihai Nadin
În perioada 3 – 11 februarie 2016 vor avea loc o serie de evenimente de lansare a volumului Civilizația analfabetismului de Mihai Nadin, apărut la Editura Spandugino.
- Miercuri, 3 februarie 2016, ora 14:00, în Amfiteatrul Spiru Haret al Facultății de Matematică (Bucureşti). Prezintă cartea alături de autor Academicianul Solomon Marcus.
- Joi, 4 februarie 2016, ora 19:00, la Club A, Mihai Nadin este invitatul Profesorului Ion-Bogdan Lefter la Cafeneaua critică.
- Luni, 8 februarie 2016, ora 14:00, la Librăria Șt. O. Iosif (Brașov). Prezintă cartea alături de autor Academicianul Liviu Sofonea și Conf. Univ. Dr. Gheorghe Onuț de la Facultatea de Sociologie, Universitatea Transilvania Brașov.
- Luni, 8 februarie 2016, ora 17:00, Biblioteca județeană Gheorghe Barițiu – Conferință Mihai Nadin – Civilizația analfabetismului.
- Miercuri, 10 februarie 2016, ora 12:00, Universitatea Națională de Arte – Conferință Mihai Nadin – Civilizația analfabetismului.
- Joi, 11 februarie 2016, ora 13:30, la Facultatea de Sociologie (București). Prezintă cartea alături de autor Academicianul Solomon Marcus.
În centrul cărții Civilizația analfabetismului stau fenomenele legate de tranziția de la o civilizație dominată de alfabetizare la una caracterizată de o varietate de mijloace de expresie și comunicare. Căderea regimurilor totalitare, dificultățile structurale actuale ale Uniunii Europene, povara aparatului birocratic statal, efortul mondial de retehnologizare și economia globală reprezintă o parte a tabloului mai amplu al unui progres necesar.
Lumea noastră nu mai este lumea a două culturi – știință și discipline umaniste – pe care o analiza C.P. Snow. Este o lume a unei dinamici fără precedent până acum în istorie. În această lume, numeroase alfabetizări noi, supuse uzurii morale ca orice altceva în epoca noastră, depășesc necesitatea și posibilitatea unei alfabetizări atotcuprinzătoare. Ele asigură interacțiunii umane mijloacele adecvate atingerii a probabil celor mai radicale forme de individualism, ca și mijloacele cele mai uluitoare de intercondiționare socială.
Progresul științific și inovația tehnologică îl preocupă pe Mihai Nadin din perspectiva influenței pe care acestea o au asupra existenței și creativității umane. Civilizația Analfabetismului reprezintă dovada acestei afirmații.
*****
Mihai Nadin, născut în data de 2 februarie 1938 la Braşov, a absolvit Facultatea de Electronică la Universitatea Politehnică din Bucureşti şi Facultatea de Filozofie la Universitatea Bucureşti, unde şi-a luat şi doctoratul în Estetică. A primit un titlu post-doctoral (Logică, Filosofie şi Teoria ştiinţei) la Universitatea Ludwig Maximilian din München. Educaţia sa este interdisciplinară ca şi întreaga sa activitate de cercetare în domeniul electronicii, esteticii, semioticii, interacţiunii om-calculator (HCI), al proiectării asistate de calculator, al societăţii post-industriale şi al sistemelor de anticipare, în cadrul mai multor universităţi din Europa şi Statele Unite. Are la activ peste 200 de publicaţii pe aceste teme şi a ţinut conferinţe în lumea întreagă. În 1994 a înfiinţat Institutul de Cercetare a Sistemelor de Anticipare – antÉ. În 2004 l-a transferat în cadrul Universităţii Texas din Dallas. După 2003, Nadin a predat la Universitatea Stanford, la Universitatea California-Berkeley şi la Universitatea din Bremen. Din 2004, este Ashbel Smith Professor la Universitatea Texas din Dallas. Unul dintre proiectele sale majore, care implică sistemele de anticipare, poartă numele de Seneludens, şi vizează menţinerea capacităţii de anticipare a indivizilor vârstnici prin intermediul creării unor medii interactive virtuale.
Capcana Daesh. Statul Islamic sau întoarcerea Istoriei, la Polirom
Necunoscut pînă în urmă cu puţin timp, Statul Islamic şi-a făcut o intrare sîngeroasă în arena internaţională. Profitînd de crizele succesive care au afectat Irakul şi Siria, Daesh a preluat controlul asupra unei zone extinse şi dispune în prezent de resurse financiare uriaşe.
Pierre-Jean Luizard explică succesul acestei grupări, care nu se datorează exclusiv unor evenimente externe: Statul Islamic are o strategie bine pusă la punct, bazată pe alianţe tribale şi pe ideea unui stat transnaţional.
În opinia sa, orice intervenţie a comunităţii internaţionale în regiune nu va face decît să perpetueze criza în lipsa unui proiect politic realist şi viabil, proiect pe care statele occidentale nu par deocamdată capabile să-l formuleze. În schimb, ele par să alunece tot mai mult în capcana întinsă de Daesh, care, în încercarea de a coagula populaţia sunnită, le implică în conflicte ce pot fi interpretate ca intervenţii abuzive, în siajul mai vechii dominaţii occidentale în Orientul Mijlociu.
Capcana Daesh. Statul Islamic sau întoarcerea Istoriei, de Pierre-Jean Luizard, a apărut săptămîna aceasta în colecţia „Hexagon”, traducere de Nicolae Constantinescu, şi în ediţie digitală.
Din cuprins:
Apariţia bruscă a Statului Islamic • „Stat” sau „organizaţie teroristă”? • Revenirea sîngeroasă a „problemei irakiene” • Statul sirian întors la confesionalism • Statul Islamic la porţile Libanului • O Iordanie paralizată • Arabia Saudită: regele e gol • Turcia: Erdogan prins în propria-i capcană
Pierre-Jean Luizard este director de cercetare la Centre National de la Recherche Scientifique, specializat în Orientul Mijlociu. A cunoscut îndeaproape cele mai multe dintre ţările Orientului Mijlociu, în special Siria, Liban, Irak, statele din zona Golfului Persic şi Egipt. Istoric al islamului contemporan în aceste ţări, este preocupat în special de punerea în valoare a diferitelor sale manifestări, precum şi de rolul jucat de fiecare dintre ele în cadrul sistemelor politice din ţările respective. Publică regulat articole pe tema conflictelor din Orientul Mijlociu, în Le Monde, Libération sau Nice-Matin. De acelaşi autor: La Formation de l’Irak contemporain (1991), La Question irakienne (2002), Laïcités autoritaires en terres d’islam (2008), Comment est né l’Irak moderne (2009).
Cartea secretă a Fridei Kahlo apare la editura Nemira
Cartea secretă a Fridei Kahlo, de F.G.Haghenbeck, apare la editura Nemira, în colecția Babel, coordonată de Dana Ionescu.
În roman sunt îmbinate relatări din epocă, mărturii, fragmente de jurnal și indicii autobiografice din tablouri pentru a reda complicata existență a unei dintre cele mai cunoscute și controversate artiste din întreaga lume.
Relația Fridei Kahlo cu arta, cu viața și moartea, cu politica, precum și cu personaje marcante ale epocii ei ca Diego Riviera, Troțki, Heminway, Dalí sau Henry Miller se dezvăluie capitol după capitol.
Cartea Plantei de Mentă, un carnețel negru, cu rețete culinare după care se pregăteau ofrandele cu ocazia Zilei Morților, s-a descoperit cândva printre obiectele personale ale Fridei Kahlo. Inspirat de această mărturie emoționantă și de tablourile Fridei, H.G. Haghenbeck a început să reconstituie viața celebrei pictorițe.
Biografie și ficțiune, poveste și istorie, Cartea secretă a Fridei Kahlo desenează destinul implacabil al unei artiste, al unei femei, al unui spirit tulburat.
„Dintre toate locurile casei, bucătăria era inima ce o făcea să palpite, transformând o clădire inertă într-o ființă vie. Mai mult decât o simplă locuință, Casa Albastră era sanctuarul, refugiul și altarul stăpânei sale. Casa Albastră era Frida. În ea strângea amintiri ale trecerii sale prin viață. Era un loc unde conviețuiau fără probleme portretele lui Lenin, Stalin, Mao Zedong cu catapetesme rustice ale Fecioarei de Guadalupe.“
Frida Kahlo (6 iulie 1907 – 13 iulie 1954) este o pictoriță mexicancă faimoasă în întreaga lume pentru picturile în stil suprarealist, cu puternice influențe indigene, dar și pentru viața tumultoasă care este redată autobiografic în arta ei. În 17 septembrie 1925, Frida a avut un accident extrem de grav într-un autobuz, în urma căruia a suferit numeroase fracturi. Deși a reușit să se recupereze, durerile o vor însoți toată viața și îi vor modela arta. Din cele 140 de lucrări de pictură, 55 sunt autoportrete, cu o simbolistică complexă, legată de suferințele sale fizice, dar și de mitologia mexicană. În 1938, artista a avut prima și singura galerie solo în Statele Unite ale Americii, la galeria Julien Levy. Apoi, la invitația lui André Breton, a mers în Franța în 1939 și a avut o expoziție la Paris. Cu această ocazie, Muzeul Luvru a cumpărat una din lucrările expuse, „Cadrul”(„The Frame”) – prima operă de artă realizată de un artist mexican în secolul al XX-lea cumpărată de celebrul muzeu. A fost căsătorită cu pictorul mexican Diego Rivera. Frida Kahlo a murit în 13 iulie 1954, la o săptămână după ce împlinise 47 de ani. Cu câteva zile înainte să se stingă din viață, notase în jurnal: „Sper ca plecarea să fie veselă, și să nu mă întorc niciodată.”
F.G. Haghenbeck s-a născut în 1965 la Ciudad de México. Pasionat de istorie și de literatură, a început să le îmbine în ficțiune. În anul 2006 a debutat cu romanul Trago Amargo, inspirat de filmul Noaptea iguanei. După ce a scris o biografie romanțată a muzicianului Agustín Lara, în anul 2009 a publicat romanul Cartea secretă a Fridei Kahlo (Hierba Santa ó La libreta perdida de Frida Kahlo), tradus în șaptesprezece limbi, primind Mențiune la Latino Book Award, precum și alte distincții. Cel mai recent roman al său este Querubines en el infierno (2015). În afară de proză scurtă în volume colective, autorul a mai publicat romane grafice și benzi desenate. A lucrat în mai multe muzee, după care a devenit realizator de emisiuni. În ultimii ani s-a dedicat în totalitate scrisului și locuiește într-un orășel de lângă Puebla.
A sosit TIMPUL! Vă recomandăm noul număr al revistei de cultură contemporană TIMPUL, nr. 202, din ianuarie 2016
Revista de cultură contemporană TIMPUL vă aduce în atenție primul număr din anul 2016. Nr. 202 al revistei este disponibil în toată țara prin rețeaua de distribuție de presă Inmedio, rețelele de librării Humanitas, Cărturești (București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov) și Librarium (Timișoara, Cluj și Iași), rețeaua de distribuție Monitorul de Botoșani și în format digital pe elefant.ro. Online, pe www.revistatimpul.ro, se regăsesc articolele din arhivă, precum și articolele ediției curente. Urmăriți-ne și pe pagina de facebook a revistei.
În Editorialul din acest număr, George Bondor prefațează un moment special din istoria revistei TIMPUL: aniversarea a 140 de ani de la apariția primului număr. Ziua de 15 martie va coincide cu data lansării principalelor proiecte din acest an ale Asociației Revistei TIMPUL: ciclul de conferinţe „Timpul 140”, despre timp și istorie în diversele arii ale culturii române (presă, literatură, arte vizuale, filosofie, teatru, film, muzică, istorie, știinţe și experienţă religioasă) și Campania „Oamenii Timpului”, care, după ce a vizat mai întâi recunoașterea personalităţilor marcante ale Iașului (ediţia 2013‑2014), fiind extinsă apoi la întreaga regiune de Nord‑Est a României și la orașele Chișinău și Cernăuţi (ediţia 2014‑2015), va fi implementată acum la nivelul întregii ţări, al Republicii Moldova, al orașului Cernăuţi și al diasporei românești.
În paginile de Actualitate, Andrei Giurgia realizează agenda celor mai importante evenimente culturale ale anului 2016.
Paginile rubricii Polis, coordonată de Sorin Bocancea, sunt dedicate analizei problematicii legate de căsătoria dintre persoanele de același sex, o temă ce revine periodic în atenția publicului. Opiniile sunt semnate de Cristi Danileț, Constantin Sturzu, Alina Hurubean și Doru Pop.
Paginile Focus, coordonate de Radu Vancu, pun în discuție cel mai nou roman publicat de Mircea Cărtărescu, „Solenoid”. Opiniile sunt semnate de Andrei C. Șerban, Ioan Șerbu, Vlad Pojoga și Cătălina Stanislav.
Paginile de Filosofie sunt coordonate de George Bondor și vă propun, sub titlul „Cinismul filosofic și posteritatea sa”, articolele semnate de Cristian Iftode, Cristina Voinea, Laurențiu Staicu și Codrin Tăut, care sintetizează lucrările unei importante conferințe filosofice desfășurate la Universitatea din București.
Paginile 12-13 ale numărului din luna ianuarie conțin un interviu realizat de Eugenia Zaițev cu Mircea Dumitru, unul dintre cei mai importanţi filosofi români de astăzi, rectorul Universităţii din București, profesor al Facultăţii de Filosofie și membru corespondent al Academiei Române.
Rubrica Exclusiv, semnată de Adina Scutelnicu, ne spune „Povestea unui artist român în Albion: Vinicius Leș”, profesor de ceramică și arte plastice într‑un atelier deschis publicului, în Londra.
Numărul lunii ianuarie marchează și începutul colaborării cu Cosmin Ciotloș, unul dintre cei mai incisivi cronicari literari ai generației tinere.
Numărul 202 (ianuarie) al revistei TIMPUL conține și alte articole, semnate de Claudiu Komartin, Angelo Mitchievici, Lucian Dîrdală, Mioara Anton, Stelian Dumistrăcel, Lavinia Maria Pruteanu, Bogdan Călinescu, Dan Pavel, Dragoș Dascălu, Mihnea Stoica, Constantin Piștea, Radu Vancu, Mihaela Mocanu, Cătălin Mihuleac, Maria Bilaşevschi, Simona Preda, Dana Țabrea, Roxana Patraș, Teodora Manea.
Titlu nou la Adenium: Claude Karnoouh, „Autoportretul adolescentului îmbătrânind”
La Adenium a apărut volumul „Autoportretul adolescentului îmbătrânind”, de Claude Karnoouh. Cartea este povestea de dragoste a unui francez trecut de a doua tinerețe în România contradictorie și bulversantă de după 1989. Încă însurat cu cea de-a treia soție și tată a trei copii, profesorul venit din Franța la o universitate din Cluj se îndrăgostește de o tânără bibliotecară, alături de care trăiește paradoxurile unei iubiri târzii. Într-o Românie în care coexistă cele mai luxoase mașini și produsele ieftine, de bazar, profesorul venit din Occident descoperă societatea obedientă, temătoare și materialistă din postcomunism. După șase luni de euforie, în care plănuiește să-și construiască o viață nouă alături de mai tânăra lui iubită, eroul principal își dă seama de rapacitatea și lipsa de scrupule a acesteia și părăsește dezamăgit „laboratorul” numit România. Suferința trăită aici l-a forțat să lase în urmă pentru totdeauna și viața boemă de adolescent întârziat.
Claude Karnoouh (n. 1940, Paris) a urmat studii de fizică și chimie la Sorbona (1959‑1965) și studii de filosofie, antropologie socială, sociologie și lingvistică la Universitatea Paris X Nanterre (1966‑1969). Începând cu anul 1970 este membru al Centrului Național de Cercetare Științifică (CNRS) și a predat la Universitatea Paris X Nanterre, Sorbona, INALCO, Universitatea din Gand (Belgia), Charlottesville (SUA), Urbino (Italia) și ELTE (Ungaria). În 1996 și 1998 a fost senior research fellow la Collegium Budapest. În 1973 a întreprins mai multe anchete de etnografie și folclor în satul Breb din Maramureș. Din 1991 până în 2002 a fost profesor invitat al Universității „Babeș‑Bolyai” din Cluj‑Napoca, unde a susținut un curs despre aspectele modernității târzii în postcomunism, îmbinând diverse abordări (politice, culturale, filosofice și economice) și un curs de istoria antropologiei. Este autorul a șase cărți și peste o sută de articole și eseuri de antropologie culturală și politică, filosofia culturii și filosofie politică.
Volumul „Autoportretul adolescentului îmbătrânind”, de Claude Karnoouh a apărut la Adenium și este disponibil în format eBook.
„Iustopia: Welcome to the Machine”, prima carte-pamflet despre Justiție
L’oierii, portalul concept al societății de avocatură „Ciobanii în Robă & Asociații”, a lansat recent, la editura Integral, cartea Iustopia: Welcome to the Machine.
Robi Ciobanu, autorul conceptual al Iustopiei, oferă cititorului o nouă perspectivă referitoare la un sistem judiciar dintr-un stat ficțional, Iustopia, un univers bazat pe supremația legii, însă în care DNA-ul este instituția care reușește să-și impună propria lege prin concursul unor personaje bine plasate, fabricând astfel dosare, probe și acuzații. Similar lui Sauron, DNA-ul veghează din umbră, iar cei atinși de forța sa nu mai au nicio șansă.
Iustopia. Welcome to the Machine este un pamflet realizat prin prisma unui avocat (l’oier – din eng. lawyer) care este angajat să apere cauza Mariei Harńica, acuzată că ar fi șantajat-o pe președinta Instanței Supreme din Iustopia. Acesta este punctul în care încep adevăratele probleme ale lui Robi Ciobanu. Va renunţa oare acesta la cauză când va fi pus în situaţia să aleagă între L’oierii şi clientă? Va crede în varianta clientei lui? Care va fi soluţia finală dată de Maşinăria Justiţiei Iustopiene?
Romanul dezvăluie absurdul realității Iustopiene cu mult umor, face apel la personaje și evenimente recognoscibile și aduce o viziune interesantă despre ce înseamnă să fii avocat în Iustopia.
Distribuția:
Robi Ciobanu, autorul Iustopiei, avocat și redactor-șef al e-tabloidului de scandal juridic L’oierii
Loieru‘, avocat, asociatul lui Robi Ciobanu, editor-șef la L’oierii
Lidia Staicu, președinta Curții Supreme de Justiție din Iustopia și președinta Statului iustopian
Maria Harńica, consiliera președintei Instanței Supreme, acuzată că a șantaj-o pe aceasta
Procuror Elena Deceieu, procurorul care instrumentează dosarul lui Maria Harnica, fiica Codruței Deceieu (procurorul-șef DNA)
Redacția L‘oierii, Costella Robarossa, Oskar Matzerath, Aldo Moro, Iliuță Orozan (tehnicul din redacție, fost lucrător în Serviciile Secrete Iustopiene)
Adina Diica, fost procuror-șef DIICOȚ, arestată de DNA pe parcursul narațiuni
Syd Barrett, directorul Centrului de Reținere și Arest Preventiv din Iustopia (prescurtat C.R.A.P.I.)
Antena 33 și Iustopia TV, singurele posturi de televiziune care emit în Iustopia
Nou în Biblioteca Polirom: Inventează ceva, de Chuck Palahniuk
Inventează ceva aduce laolaltă douăzeci şi trei de povestiri scrise de-a lungul mai multor ani şi publicate în diverse reviste literare sau cu totul inedite. Sumbre sau amuzante, provocatoare, excentrice şi tulburătoare, povestirile lui Chuck Palahniuk sînt, fiecare în parte, un exerciţiu stilistic de o originalitate şi o inventivitate cuceritoare.
Că e vorba de un adolescent eminent, lobotomizat după o sesiune de electroşocuri cu defibrilatorul din cabinetul medical al şcolii, ca în „Zombi”, sau de un fiu încrezător în terapia prin rîs care încearcă să-şi salveze tatăl bolnav de cancer în fază terminală cu o colecţie de glume nesărate, ca în „Cioc-cioc”, sau de primele apariţii ale faimosului Tyler Durden din Fight Club, cum se-ntîmplă în „Expediţia”, povestirile sale înfioară, uluiesc sau încîntă, însă nu te lasă nici o clipă indiferent.
Volumul Inventează ceva, de Chuck Palahniuk, a apărut în colecția „Biblioteca Polirom”, traducere din limba engleză de Dan Sociu, şi în ediţiei digitală.
„Cele mai inspirate povestiri semnate de Palahniuk, o îmbinare de bufonerie, oroare şi emoţie, te propulsează dincolo de incredibil, în spaţiul locuit de cele mai bune comicsuri sau de spiritul unui Rabelais ori al unui Burroughs.” (The Guardian)
„Palahniuk reuneşte pentru prima dată în volum povestirile care-i poartă marca: umor, oroare şi îndrăzneală nebună, toate devenite subiect alături de foc, fluide corporale, malformaţii, materialismul societăţii, bestialitate, o minge de tenis fermecată şi o crimă ce are loc în timpul unui festival.” (Publishers Weekly)
„Stilul modern, unic al lui Palahniuk înlătură orice convenţie, orice aer vetust… cititorului îi e cu neputinţă să se complacă în confortul narativ.” (Booklist)
Charles Michael „Chuck” Palahniuk (n. 1962, Pasco, Washington) este considerat unul dintre cei mai originali şi mai inventivi scriitori americani contemporani. A studiat jurnalismul la Universitatea din Oregon şi, după absolvire, în 1986, s-a stabilit în Portland, unde a schimbat diverse slujbe înainte să se dedice scrisului. Deşi primele cărţi i-au fost refuzate de editori, care le considerau prea riscante din cauza atmosferei lor sumbre, după publicarea romanului Fight Club (1996) cariera sa literară şi-a schimbat definitiv cursul. A scris pînă în prezent peste douăzeci de romane şi cărţi de non-ficţiune, traduse deja în numeroase limbi.
La Editura Polirom au apărut: Fight Club (2004, 2012), roman distins cu mai multe premii şi ecranizat în 1999, în regia lui David Fincher, cu Edward Norton, Brad Pitt şi Helena Bonham Carter în rolurile principale, Jurnal (2006, 2014), Bîntuiţii (2007, 2014), Cîntec de leagăn (2007), Monştri invizibili (2008), Sufocare (2009), Rant (2009), Supravieţuitor (2009), Pygmy (2011), Snuff (2012), Blestemaţi (2012), Apocalipsa (2013) şi Beautiful You (2015).
Noutăți în colecția Damen Tango a editurii Nemira: romanele Eleganța și Fidelități
Editura Nemira publică două titluri noi în colecția Damen Tango, ambele romane de debut a două autoare care vând milioane de exemplare în lumea întreagă: Fidelități, scris de autoarea franco-elvețiene Diane Brasseur și Eleganța, semnat de Kathleen Tessaro.
Eleganța vă invită într-o călătorie unică de la A la Z prin lumea modei, care e și o lume a iubirii. Pentru că moda poate transforma o femeie oarecare într-o personalitate.
Cu povestea din roman se vor identifica toate cititoarele, iar protagonista Louise e cuceritor de nevrotică și de zănatică, la fel ca Bridget Jones. Căsnicia i se duce de râpă și temerile din adolescență se întorc în forță. Dar destinul imprevizibil îi scoate în cale, într-un anticariat, o carte care îi va schimba viața. Enciclopedia despre stil scrisă cândva de Madame Geneviève Antoine Dariaux face minuni. Asta, pentru că experta în modă știe tot: de la accesorii și fermoare la prieteni falși, soți neglijenți și legătura puternică dintre mame și fiice.
Fidelități este povestea unui bărbat care are 54 de ani și se teme de bătrânețe. De câteva luni, își împarte viața între soția de la Marsilia și amanta de la Paris. Dar viața dublă nu e tocmai un ideal și prin urmare, trebuie să aleagă. Trecutul și prezentul le cunoaște, dar viitorul?
Monolog al unui infidel care se întreabă întruna dacă nu cumva o fi infidel, cartea câștigă prin stilul electric al autoarei și prin umor. Perturbarea morală în care se află personajul este și perturbarea epocii noastre, în care o idee (senzualitatea toridă, fasacinația exercitată de noutate) e parazitată permanent de opusul ei (frumusețea unei iubii ce rezistă, seninătatea profundă a obișnuinței).
Kathleen Tessaro s-a născut în Pittsburgh, Pennsylvania, și a studiat la universitatea din orașul natal înainte de a se înscrie la un curs de teatru la Carnegie Mellon University. A debutat în volum cu romanul Eleganța, care a devenit bestseller și a avut mai multe ediții. Toate cărțile ei, printre care Innocence, The Flirt, The Debutante și mai recent Colecționara de parfumuri interzise (Nemira, 2014), au fost traduse în multe țări și s-au vândut in milioane de exemplare. Este o mare admiratoare a scriitorilor Jane Austen, Edith Wharton, Francis Scott Fitzgerald, Henry James, Evelyn Waugh sau A.S. Byatt.
Diane Brasseur, franco-elvețiancă, s-a născut în anul 1980. Și-a petrecut copilăria la Strasbourg și a studiat mai întâi în Anglia. După aceea a urmat studii de cinema la Paris, devenind scenaristă. A colaborat, printre alții, cu Albert Dupontel, Olivier Marchal et Abd Al Malik. Fidelități este romanul său de debut și a fost bine primit de cititori. A doua carte pe care a publicat-o este Je ne vreux pas d’une passion (2015).
