Știrile săptămânii: Donbas – povestea adevarata a lui Big Jacques, un român evadat din lagărul sovietic, la Editura Nemira; Peste 58 de evenimente culturale puse în pericol de Primăria Capitalei; Cartea șoaptelor, de Varujan Vosganian, la al treilea tiraj în Olanda; Carte nouă la Editura Publica: Un apel puternic la schimbare pentru societăți sustenabile.
Donbas – povestea adevarata a lui Big Jacques, un român evadat din lagărul sovietic
Romanul Donbas este povestea adevărată a unui evadat român din lagărul sovietic: Jacques Săndulescu, ce avea să devină Big Jacques în America, adică boxer profesionist, actor și proprietar al unui bar de jazz din New York, e luat de pe stradă într-o bună zi și dus în lagărul sovietic de la Donbas. După doi ani și jumătate de chin, reușește o evadare spectaculoasă.
Destinul lui incredibil ni se dezvăluie în Donbas, scriere autobiografică tradusă în premieră în România, țara natală a lui Jacques Sandulescu. Romanul i-a uimit pe americani, trimițându-i cu gândul la Indiana Jones sau James Bond. Numai că, înainte de a fi o aventură cinematografică, povestea lui Big Jacques e o poveste adevărată.
Traducere din limba engleză de MIHAELA ALBU și MICHAEL PETRESCU, un Cuvânt înainte ANNIE GOTTLIEB.
„Cartea e scrisă cu simplitate și franchețe și e extraordinar de emoționantă. Este o poveste profund personală, de modă veche, petrecută în cea mai neagră epocă, și afirmarea directă a unui crez profund.“ The New York Times Book Review
După evenimentele din această carte, Jacques a fost DP (persoană dislocată), comerciant pe piaţa neagră în taberele din Germania după război, muncitor angajat la construirea căii ferate în sălbăticia din nordul ţinutului Ontario din Canada, pugilist profesionist la categoria grea (un vis al său din copilărie), sub numele „Jack Hermann“ în Montreal, Toronto şi Chicago, cu 18 meciuri şi 16 KO înainte de a fi recrutat în armata Statelor Unite; a fost interpret pentru baza armatei americane din Metz, Franţa (şi din nou comerciant pe piaţa neagră din Paris în week-enduri), student la litere şi filosofie la Sorbona; translator din partea Naţiunilor Unite în timpul Revoluţiei Ungare din 1956; a mai fost salvamar, chelner în Greenwich Village, unde a făcut cunoștinţă cu cele două mari iubiri ale vieţii sale: jazzul şi karatele; a deţinut, de asemenea, ca proprietar, două cafenele Flamenco şi apoi un bar de jazz.
A scris Donbas după ce a văzut filmul lui Steve McQueen The Great Escape; s-a gândit: „Povestea mea e la fel de bună ca asta.“ (Annie Gottlieb)
Peste 58 de evenimente culturale puse în pericol de Primăria Capitalei
Primăria Municipiului București întârzie de câteva săptămâni plățile în cadrul proiectelor finanțate de ARCUB – București Orașul In-vizibil. Sumele aferente programului de finanţare al ARCUB sunt prevăzute în bugetul anual al PMB pe 2016, iar contractele cu beneficiarii finanţării ARCUB sunt semnate. Până astăzi, cele 58 de proiecte câştigătoare ar fi trebuit să primească deja o parte din finanţare.
Această situație îngrijorătoare a determinat majoritatea asociațiilor beneficiare să înainteze o petiție prin care solicită soluționarea de îndată a acestui blocaj financiar, precum și o explicație privind motivul acestui blocaj.
Semnăturile se strâng în continuare aici http://www.petitieonline.com/finantare_arcub
ARCUB este una dintre foarte puţinele surse de finanţare pentru proiectele culturale din Bucureşti, iar pierderea acestui sprijin financiar este aproape imposibil de înlocuit. Evident că, odată ce proiectele noastre au fost declarate câştigătoare, ne-am bazat pe această finanţare şi am demarat proiectele – inclusiv antamarea plăţilor şi începerea campaniilor de promovare.
Suntem extrem de îngrijoraţi de acest blocaj financiar care afectează grav atât derularea proiectelor noastre, cât şi imaginea ARCUB şi a Primăriei Municipiului Bucureşti, precum şi şansele Municipiului Bucureşti de a primi titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.
Proiectele noastre au, împreună, sute de mii de beneficiari, locuitori ai Bucureştiului şi turişti români şi străini de toate vârstele şi din toate mediile sociale. De asemenea, ele implică mii de artişti şi operatori culturali din toate sectoarele domeniului cultural. Perioada de implementare a proiectelor este relativ scurtă, de doar câteva luni, iar orice amânare afectează calitatea ofertelor noastre culturale şi poate duce la imposibilitatea realizării acestor proiecte.
De aceea, este importantă accelerarea soluționarii problemei finanţării programului Bucureşti Oraşul In-Vizibil. Sperăm să primim cât mai curând confirmarea că proiectele noastre pot continua şi că ne putem baza pe finanţarea oferită de ARCUB.
Cartea șoaptelor, de Varujan Vosganian, la al treilea tiraj în Olanda
La doar șase luni de la lansarea în limba neerlandeză a romanului Cartea șoaptelor (Het boek der fluesteringen, traducere de Jan Willem Bos), Editura Pegasus și editoarea Susan van Oostveen anunță apariția celui de-al treilea tiraj al volumului.
Primul tiraj (1.000 de exemplare) s-a epuizat la nici două luni de la apariția volumului (lansat în ianuarie 2016, la Haga, în prezența autorului), al doilea (tot de 1.000 de exemplare) a fost tipărit la sfîrșitul lunii martie, iar cel de-al treilea (de asemenea, 1.000 de exemplare), la mijlocul lunii în curs.
Cotidianul olandez NRC Handelsblad i-a dedicat o amplă cronică, descriind pe larg evenimentele care constituie subiectul romanului – genocidul armean, destinul armenilor în diaspora, comunismul și copilăria autorului.
Cartea şoaptelor a mai apărut în limbile: germană (Paul Zsolnay, Büchergilde – ediţie bibliofilă), spaniolă (Pre-Textos), italiană (Keller Editore), armeană (Editura Uniunii Scriitorilor din Armenia, Antares), bulgară (Avangard Print), franceză (Editions de Syrtes), ebraică (Hakibbutz Hameuchad), cehă (Havran), suedeză (2244), portugheză (ediţie digitală), maghiară (Orpheusz), polonă (Książkowe Klimaty) şi persană (Ketabe Miamak). Noi traduceri ale romanului vor apărea în limbile engleză (Yale University Press), norvegiană (Editura Bokvennen), sîrbă (Laguna) şi croată (Sandorf), precum şi o nouă versiune în armeană (Editura Sfîntului Scaun de la Ecimiadzin).
Declarat bestsellerul anului 2013 în Armenia, romanul este, de asemenea, integral sau parţial, tradus în rusă și arabă, acordarea drepturilor de publicare fiind în curs de negociere.
Cartea şoaptelor a obţinut Premiul „Cartea anului 2009”, acordat de revista România literară, cu sprijinul Fundaţiei Anonimul, Premiul revistei Observator cultural pe anul 2009, Marele premiu Niram Art – Trofeul Mihail Sebastian, acordat de revista multiculturală Niram Art, în colaborare cu Institutul Cultural Român de la Madrid, Premiul „Mihail Sadoveanu”, oferit de revista Viaţa Românească, Premiul pentru proză al revistei Argeş, Premiul „Gheorghe Crăciun”, oferit în cadrul colocviului „Generaţia 80”, Premiul revistei Convorbiri literare pe anul 2009, Premiul Academiei, acordat celei mai bune lucrări în proză a anului 2009. A fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2009.
Romanul Cartea şoaptelor a mai obţinut o nominalizare la unul dintre cele mai importante premii literare din spaţiul german, Premiul Tîrgului de Carte de la Leipzig.
Varujan Vosganian (n. 1958) este poet şi prozator. A publicat volumele de versuri: Şamanul albastru (Editura Ararat, 1994), Ochiul cel alb al reginei (Editura Cartea Românească, 2001), Iisus cu o mie de braţe (Editura Dacia, 2005), Cartea poemelor mele nescrise (Editura Cartea Românească, 2015) şi volumele de proză: Statuia comandorului (nuvele – Editura Ararat, 1994), Cartea şoaptelor (roman – Editura Polirom, 2009, 2012), Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri (nuvele – Editura Polirom, 2013).
Cărţile sale au fost premiate sau nominalizate la importante premii în ţară şi în străinătate. Traduceri, prezentări, lecturi publice, precum şi comentarii critice ori eseuri din şi despre scrierile sale au fost realizate în numeroase ţări ale lumii.
Carte nouă: Un apel puternic la schimbare pentru societăți sustenabile
Lumea modernă este, general vorbind, plină de entuziasm și ingeniozitate. Inventăm, inovăm, avansăm, creăm și răspândim șanse. Pe măsură ce construim o lume de minuni tehnologice, pe măsură ce ne refacem instituțiile și forțăm barierele cunoașterii, ar trebui să încercăm să facem aceste lucruri în concordanță cu adevăruri umane esențiale.
Mai uman. Crearea unei lumi în care oamenii se află pe primul loc este o chemare la acțiune pentru un mod de viață mai responsabil pentru noi și urmașii noștri, o carte–manifest pentru vieți și societăți sustenabile.
Steve Hilton – autorul cărții, profesor la Stanford, consilier guvernamental și CEO al Crowdpac, un start-up din Silicon Valley care activează în domeniul politic – ne arată că frustrările pe care oamenii le au în privința politicii, a condițiilor economice și a vieților lor de zi cu zi sunt cauzate de problemele structurale profunde din sistemele care domină lumea modernă. Cum am ajuns aici și ce putem face de acum înainte? Prin intermediul ultimelor studii de politici comparate, științe sociale, educație și design, Mai uman demonstrează că schimbarea este posibilă dacă începem să lucrăm de jos în sus, la scară umană.
Mai uman avansează o multitudine de studii de caz din diverse domenii precum: politici de guvernare, învățământul, sănătatea, hrana consumată de oameni, creșterea copiilor, inegalitatea din societatea noastră, infrastructura verde sau cum ne raportăm la natură.
Citește pe blog un fragment despre profesorii finlandezi și sistemele de învățământ descentralizate, din capitolul despre școli.
