Știrile săptămânii: Program spectacole UNATC luna ianuarie 2016; Editura Litera a lansat volumul Cortina de Fier de Anne Applebaum, câștigătoarea Premiului Pulitzer pentru nonficțiune în 2004; De ce Shakespeare azi? – Răspunde regizorul Victor Ioan Frunză în cadrul Întâlnirilor Yorick; Dimineaţă pierdută, de Gabriela Adameșteanu, a apărut în Suedia; Despre „Pierdutul paradis” de Cees Noteboom la Librăria Humanitas de la Cişmigiu – miercuri, 27 ianuarie; Volumul Cioran sau un trecut deocheat de Marta Petreu a fost publicat în italiană.
Program spectacole UNATC luna ianuarie
24 ianuarie – „Unchiul Vania”, ora 19, UNATC – Sala Atelier
Litera a lansat volumul Cortina de Fier de Anne Applebaum, câștigătoarea Premiului Pulitzer pentru nonficțiune în 2004
Editura Litera a lansat volumul Cortina de Fier. Represiunea sovietică în Europa de Est, 1945-1956, al scriitoarei și jurnalistei Anne Applebaum, una dintre cele mai bune cunoscătoare ale spațiului est-european în timpul comunismului și după și laureată a Premiului Pulitzer pentru nonficțiune în 2004.
Cortina de Fier, carte finalistă a National Book Award pentru nonficțiune, este o încercare plină de forță de a demonstra că totalitarismul a însemnat mai mult decât excesele sale manifestate public. Cartea analizează detaliile conducerii totalitare: diaspora de partid, din URSS până în restul Blocului Sovietic, preluarea posturilor de radio, a universităților și a grupurilor de tineri de către partizani, răspunsul contradictoriu al conducătorilor Bisericii Catolice față de metodele lui Stalin.
Grație interviurilor realizate de Anne Applebaum și cercetărilor amănunțite în diversele arhive ale timpului, Cortina de Fier se asigură că experiențele zilnice ale celor care au trăit în Blocul Sovietic vor rămâne vii în paginile de istorie, chiar dacă aceștia vor părăsi, în curând, istoria trăită.
„Excelenta carte a lui Applebaum relatează cu simpatie și sensibilitate soarta lipsită de noroc a Europei de Est: să fie eliberată de sub stăpânirea nazistă de singurul regim la fel de inuman ca aceasta.“ (The Independent)
„Cortina de Fier este o carte de o importanță excepțională, care abordează frontal multe dintre miturile referitoare la originile Războiului Rece. Este inteligentă, plină de informații, remarcabil de obiectivă și excepțional de bine documentată.“ (Antony Beevor)
În prezent, Anne Applebaum are o rubrică permanentă în The Washington Post și Slate și este director de studii politice la Legatum Institute din Londra. Își împarte timpul între Marea Britanie și Polonia, țara natală a soțului ei, fostul ministru de Externe, Radek Sikorski.
De ce Shakespeare azi? – Răspunde regizorul Victor Ioan Frunză în cadrul Întâlnirilor Yorick
Joi, 28 ianuarie, de la ora 19.00 are loc o nouă Întâlnire Yorick: regizorul Victor Ioan Frunză susține conferința cu tema „De ce Shakespeare azi?”. Evenimentul se desfășoară la Ceainăria Cărturești Verona.
La 400 de ani de la moartea lui William Shakespeare, vă invităm la o discuție despre teatrul românesc actual și problemele lui, despre contemporaneitatea textelor lui Shakespeare azi, despre originalitate și inovație.
Victor Ioan Frunză este în acest moment singurul regizor din țară care a montat trei spectacole de Shakespeare ce pot fi văzute toate în stagiunea curentă, „Visul unei nopți de vară”, „A douăsprezecea noapte”, „Romeo și Julieta”, toate la Teatrul Metropolis. Dragostea în trei ipostaze.
„Acum câţiva ani am fost foarte trist când am aflat că mitul acesta care există în „Visul unei nopţi de vară”, al unei licori vrăjite care produce dragoste la prima vedere, a căpătat realitate şi au fost descoprite şi substanţa, şi locul de pe cortex unde ea acţionează. Asta înseamnă că Shakespeare avea dreptate şi până la urmă faptul că iubirea poate fi un fel de schimb chimic şi o formă de manipulare mă sperie foarte tare. Acest mare mister, iubirea, pe care nu ştim să-l definim, de fapt nu există.”
Acest eveniment este cel de-al treilea din seria Întâlnirilor Yorick, în cadrul cărora propunem lunar teme de discuție pornind de la cărți spectacole sau realități ale teatrului contemporan. La prima întâlnire Yorick am lansat impresionantul jurnal de creație al lui Andrei Tarkovski, iar cea de-a doua l-a avut ca invitat special pe regizorul Andrei Șerban.
Dimineaţă pierdută, de Gabriela Adameșteanu, a apărut în Suedia
Romanul Dimineaţă pierdută, de Gabriela Adameşteanu, a apărut în Suedia, la prestigiosul grup editorial Bonnier, Editura Wahlström & Widstrand, traducere de Åsa Apelkvist, Arina Stoenescu și Nils Sundberg, cu titlul Förlorad Morgon.
Dimineaţă pierdută (cinci ediţii la Polirom) a apărut la editura Cartea Românească în 1984 şi a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România. A fost dramatizat şi pus în scenă de regizoarea Cătălina Buzoianu la Teatrul Bulandra (decembrie 1986), într-un spectacol devenit clasic, cu Tamara Buciuceanu, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Rodica Tapalagă, Irina Petrescu, Marcel Iureş ş.a.
Cartea a mai fost tradusă şi publicată în Franța (Gallimard, 2005, trad. Alain Paruit; ediție folio, 2013), SUA (Northwestern University Press, 2011, trad. Patrick Camiller), Spania (Random House Mondadori, 2009, trad. Susana Vásquez Alvear), Italia (Atmosphere libri, 2012, trad. Roberto Merlo şi Cristiana Francone), Portugalia (Dom Quixote, 2012, trad.Corneliu Popa), Turcia (Yapi Kredi Kultur Sanat, 2011, trad. Leila Unal), Ungaria (Europa, 2010, trad. Koszta Gabriella), Polonia (Wydawnictwo W.A.B., 2012, trad. Tomasz Klimkowski), Bulgaria (Balkani, 2007, trad. Rumiana Stanceva şi Vasilka Aleksova), Israel (Nimrod Books, 2007, trad. Yotam Reuveny), Estonia (Eesti Ramaat, 1992, trad. Natalia Alver şi Riina Jesmin). Nominalizat la Premiul Uniunii Latine în 2006.
„Dimineaţă pierdută este atît de strîns legată de cadrul sau de amănuntele bogate ale vieţii personajelor – străzile şi grădinile, casele pe care le moştenesc sau le neglijează –, încît e greu să o descrii pe scurt ori să o lauzi ca pe o ficţiune obişnuită. Pe de o parte, este un studiu foarte original al unor promisiuni uitate şi al unor visuri neîmplinite. Dar poate fi citită şi ca un îndrăzneţ punct de vedere, de un modernism tîrziu, asupra unei societăţi întregi. Oricum ai lua-o, este o realizare uluitoare.” (Alan Brownjohn, The Times Literary Supplement)
Gabriela Adameşteanu este unul dintre cei mai importanţi prozatori postbelici. A mai publicat la Editura Polirom: Întîlnirea (2003, 2007, în colecția Fiction Ltd. ), Drumul egal al fiecărei zile (2008, în colecția Fiction Ltd.), Provizorat (2010, ediția a II-a revăzută, 2011, ambele în colecția Fiction Ltd; ediția a III-a, 2013, în colecția Top 10+ ). În 2008, Polirom a inclus cărţile Gabrielei Adameşteanu în colecţia sa de „Opere”: Opere I. Dimineaţa pierdută, Opere II. Gara de Est. Întîlnirea. În anul 2012, Polirom i-a dedicat prozatoarei o serie de autor: Dimineață pierdută (2012, ediție definitivă), Vară-primăvară (2012), Întîlnirea (2013, ediția a V-a, definitivă), Anii romantici (2014), Drumul egal al fiecărei zile (2015, ediția a VI-a, definitivă).
Despre „Pierdutul paradis” de Cees Noteboom la Librăria Humanitas de la Cişmigiu – miercuri, 27 ianuarie
Miercuri, 27 ianuarie 2016 , ora 19.00 va avea loc la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) o seară dedicată romanului Pierdutul paradis de Cees Nooteboom, o stranie şi minunată poveste despre iubire şi regăsire tradusă în peste 25 ţări.
Accesul la eveniment se face pe baza unei rezervari la numarul de telefon 021 311 40 01 sau la adresa de email cismigiu@humanitas.ro, in limita celor 80 de locuri disponibile, pana la data de 27 ianuarie, ora 18.30.
„În Pierdutul paradis Nooteboom combină magistral claritatea şi lirismul intens.“ (The Guardian)
Alma este o tânără braziliancă fascinată de reprezentările îngerilor în arta Renaşterii. Hotărându-se să plece din iadul care a devenit pentru ea Sao Paulo, călătoreşte, alături de o bună prietenă, dezinvolta Almut, la Sidney, unde încearcă să-şi refacă viaţa. La un moment dat, în Perth, îngerii capătă pentru Alma o formă concretă. În partea cealaltă a lumii, criticul literar Erik Zondag se luptă cu propriii demoni: alcoolismul şi obezitatea. În timpul unei cure purificatoare în Austria, destinul îi pregăteşte o supriză: reîntâlnirea cu fata cu aripi de înger care i-a zdrobit inima în Australia.
Prozator, poet, dramaturg, autor de cărți de călătorie, eseist și jurnalist neerlandez, CEES NOOTEBOOM s-a născut pe 31 iulie 1933 la Haga (Țările de Jos). Nereușind să se adapteze rigorilor impuse de școlile confesionale catolice pe care le urmează și fiind declarat inapt pentru serviciul militar, tânărul Nooteboom începe să călătorească prin Europa, făcând autostopul. Romanul său de debut, Philip și ceilalți (Philip en de anderen, 1955), reprezintă o reflectare literară a experiențelor acestei perioade, fiind urmat, în 1963, de Cavalerul e mort (De ridder is gestorven). În 1956 publică primul volum de poezie, De doden zoeken een huis (Morții își caută o casă), și își începe activitatea de jurnalist, colaborând cu numeroase publicații din țara natală și din străinătate. Relatează ca martor direct depre Revolta din Ungaria (1956), Primăvara de la Praga (1968) și Căderea Zidului Berlinului (1989). Romanul Ritualuri (Rituelen, 1980) îi deschide drumul recunoașterii internaționale, consolidată de apariția, în 1991, a romanului Următoarea poveste (Het volgende verhaal) și, în 1998, a romanului Allerzielen (Ziua Tuturor Sfinților). În 2004 publică romanul Pierdutul paradis (Paradijs verloren). Scrierile sale au fost recompensate cu importante premii: Pegasus Prize (1983), Ferdinand Bordewijk Prijs (1983), Aristeion Prize (1991), Constantijn Huygensprijs pentru întreaga operă (1992), Goethe-Preis (2002), P.C. Hooftprijs (2004) și Prijs der Nederlandse Letteren (2009). De asemenea, Cees Nooteboom este nominalizat de mai mulți ani la Premiul Nobel pentru literatură. Cărțile sale sunt traduse în peste treizeci de limbi.
Volumul Cioran sau un trecut deocheat de Marta Petreu a fost publicat în italiană
Volumul de eseuri Cioran sau un trecut deocheat, apărut în 2011 la Editura Polirom, în seria de autor dedicată poetei şi eseistei Marta Petreu, a fost publicat în limba italiană, editat de Giovannni Rotiroti la Editore Orthotes, în traducerea Magdei Arhip şi a Ameliei Natalia Bulboacă şi cu o postfaţă de Matia Luigi Pozzi. Proiect apărut cu sprijinul Institutului Cultural Român.
Cartea Martei Petreu, aflată la a III-a ediţie revăzută şi adăugită, reconstituie, minuţios şi documentat, circumstanţele filosofice şi istorice care l-au dus pe tînărul Cioran la o opţiune politică extremistă şi analizează insolita sa combinaţie de idei – de extremă dreaptă legionară şi de extremă stîngă bolşevică –, aducînd dovezile despărţirii de trecutul său „deocheat”.
„Oamenii nu vorbesc decît despre ceea ce ascundem”, observa, nu fără amărăciune, Cioran, adăugînd: „Dac-am comis o greşeală în trecut, cu cît o mărturisim mai puţin, cu atît ceilalţi revin asupra ei şi-o comentează”. Filosoful român refugiat la Paris şi devenit unul dintre marii autori de limbă franceză ştia ce spune: în Franţa, el a fost permanent în situaţia de a-şi ascunde trecutul românesc, adică articolele politice extremiste şi volumul Schimbarea la faţă a României (1936).
Din cuprins:
- Convertirea politică a lui Cioran. Noiembrie 1933 • Doctrina legionară • Doctrina legionară şi intelighenţia interbelică • Filosofii paralele: Spengler şi Cioran • Critica fizionomică a României • Filosofii paralele: Lovinescu şi Cioran • Problema străinilor • …gîndul unei alte Românii • Cioran sau un trecut deocheat • Cioran în peisajul ideologic românesc • Paşii sofistului
Volumele Martei Petreu au mai fost traduse în Franţa, SUA, Elveţia, Ungaria, Serbia şi Italia. Tot în limba italiană va apărea o antologie de 50 de poeme extrase din volumul Apocalipsa după Marta (Polirom, 2011).
Marta Petreu este scriitor şi profesor. A debutat editorial în 1981, cu volumul de poeme Aduceţi verbele. Alte volume de poeme: Dimineaţa tinerelor doamne (1983); Loc psihic (1991); Poeme neruşinate (1993); Cartea mîniei (1997); Apocalipsa după Marta (1999); Falanga (2001); Scara lui Iacob (2006). Este autoarea mai multor volume de eseuri şi studii despre filosofia şi cultura românească: Teze neterminate (1991); Jocurile manierismului logic (1995); Un trecut deocheat sau „Schimbarea la faţă a României” (1999; ed. a II-a, 2004); Ionescu în ţara tatălui (2001; ed. a II-a, 2002); Filosofia lui Caragiale (2003); Filosofii paralele (2005); Despre bolile filosofilor. Cioran (2008; ed. a II-a, 2010). La Editura Polirom au mai apărut: Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian (2009; ed. a II-a, 2010), Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului (2011), Apocalipsa după Marta (2011), Cioran sau un trecut deocheat (2011), De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească (2011), Filosofia lui Caragiale (2012), O zi din viaţa mea fără durere (2012), Ionescu în ţara tatălui (2012), Jocurile manierismului logic (2013), Filosofii paralele (2013), Biblioteci în aer liber (2014) şi Asta nu este viaţa mea (2014).
