Știrile săptămânii: Editura Cartea Copiilor prezintă „Lupul cel Mare și Lupul cel Mic”, o poveste emoționantă despre prietenie; Cărțile Ilenei Vulpescu domină topul de vânzări al CoBricabrac, de Lucian Pintilie, ediție revizuită și adăugită-Editura Nemira, se lansează la Cinema Elvira Popescu; Noutate Editura Herald: Bebelusul meu intelege tot, de Aletha Solter; Un cal intră într-un bar, de David Grossman, a obținut Man Booker International Prize 2017; Scriitorul Michael Morpurgo câştigă pentru a 4-a oară premiul Children’s Book Award; Lansare de carte “Îi urăsc, mă!”. O antologie a pamfletului. De la cronicarii munteni la Pamfil Șeicaru, marți, 20 iunie; „Istoria iubirii“ de Nicole Krauss, bestseller Humanitas Fiction, acum într-un film de succes în regia lui Radu Mihăileanu.
Editura Cartea Copiilor prezintă „Lupul cel Mare și Lupul cel Mic”, o poveste emoționantă despre prietenie
Editura Cartea Copiilor prezintă noua carte „Lupul cel Mare și Lupul cel Mic”, de Nadine Brun-Cosme, cu ilustrații de Olivier Tallec, în traducerea Laviniei Branişte. Această poveste demonstrează cum viaţa devine mai frumoasă prin puterea prieteniei şi prin bucuria de a împărţi.
Pentru mulți copii este dificil să iasă din mediul sigur și cunoscut cu care s-au obișnuit și să interacționeze cu alții. Ei se întreabă de multe ori ce vor spune ceilalți copii şi dacă se va întâmpla ceva neplăcut încercând să îi cunoască. Alteori, poate că pur și simplu nu știu cum să se apropie de ceilalți, deși îşi doresc foarte mult acest lucru. Desigur, teama și nesiguranța sunt firești. Însă povestea prieteniei dintre cei doi lupi le va arăta că nu este chiar atât de greu. În final, nimeni nu vrea să fie singur, toți avem nevoie de prieteni pentru a fi fericiţi.
Cartea „Lupul cel Mare și Lupul cel Mic”, scrisă de Nadine Brun-Cosme şi ilustrată de artistul Olivier Tallec, a apărut pentru prima dată în Franţa, în 2005. În scurt timp, a adunat mai multe distincţii prestigioase, precum Prix France Télévision 2006, Prix des Enfants 2006 du Salon Chrétien de Troyes, Prix littéraire jeunesse de 2006 Chambray-les-tours şi Prix de l’album 2007 Cherbourg. În plus, cartea este inclusă în prezent în programa şcolară din Franţa.
Povestea „Lupul cel Mare și Lupul cel Mic” este recomandată copiilor între 3 şi 8 ani și este disponibilă pe site-ul editurii (www.carteacopiilor.ro) la prețul de 33 lei. La toate comenzile online realizate pe site, indiferent de valoare sau de cantitate, Cartea Copiilor oferă de fiecare dată o carte cadou. În această perioadă, cartea cadou este “Poveşti cu prinţese”, de Caitlin Matthews, cu ilustrații de Olwyn Whelan.
Cărțile Ilenei Vulpescu domină topul de vânzări al Companiei de Librării București din prima parte a anului 2017
Cărțile Ilenei Vulpescu, una dintre cele mai îndrăgite autoare române contemporane, domină topul de vânzări al Companiei de Librării București din prima parte a anului 2017. De departe, cea mai vândută carte a scriitoarei este „Preludiul”, cel mai recent roman, publicat chiar în luna aprilie a acestui an. Topul este completat de romanele „Arta conversației”, cea mai cunoscută carte a Ilenei Vulpescu, și „Arta compromisului”. De asemenea, cititorii au fost interesați să achiziționeze și caseta aniversară reunind cele 12 volume ale autoarei, produsă în ediție limitată.
„Nu pot avea decât cuvinte de admiraţie pentru omul şi scriitoarea Ileana Vulpescu. În tinereţea mea, Ileana şi Romulus Vulpescu erau un reper pe scena literară, prin romanele doamnei Vulpescu şi prin minunatele traduceri şi ediţii bibliofile create de soţul ei, intelectualul rafinat care a fost Romulus Vulpescu. Cu timpul, deşi scena literară s-a schimbat considerabil, romanele Ilenei Vulpescu şi-au gasit noi cititori, în generaţiile care au urmat, dovedind valoarea lor incontestabilă. Compania de Librării Bucureşti a fost întotdeauna alături de scriitoarea Ileana Vulpescu şi astăzi nu putem fi decât mândri că e una dintre cele mai bine vândute autoare în reţeaua noastră de librării”, a mărturisit Marieta Seba, Director General al Companiei de Librării București.
Ileana Vulpescu este una dintre cele mai îndrăgite prozatoare române contemporane. A debutat în revista „Familia” din iulie 1966, cu povestirea „Scrisoare către un cunoscut”. În 1976, romanul său „Rămas-bun” (Editura Cartea Românească) a fost premiat cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. Cinci ani mai târziu a primit Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române pentru romanul „Arta conversației” (Editura Cartea Românească). În 1987 a primit premiul „Flacăra”, pentru „Sărută pământul acesta”. Din anul 1972, Ileana Vulpescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România. Cel mai cunoscut roman al său este „Arta conversației”, care a devenit unul din cele mai vândute romane ale deceniului opt. Romanele i-au fost traduse în slovacă („Rămas-bun casei părintești”), maghiară („Arta conversației”), italiană („Sărută pământul acesta”) și franceză („Arta conversației”).
Anul acesta, Presedintele României, Klaus Iohannis, i-a oferit Ilenei Vulpescu Ordinul National „Steaua Romaniei” în grad de Cavaler, pentru „contribuția la creșterea valorii literaturii romane contemporane”.
Scriitorul Lev Grossman în dialog cu Ana Nicolau la serile Nautilus
Luni, 19 iunie, de la ora 19.00, Serile Nautilus – evenimente lunare dedicate iubitorilor de science fiction & fantasy – continuă cu scriitorul Lev Grossman, invitat prin skype la o discuție cu Ana Nicolau, coordonatorul colecției. Evenimentul are loc la Librăria Humanitas de la Cișmigiu.
Cunsocut scriitor şi jurnalist la New York Times, autor al trilogiei Magicienii, Lev Grossman transformă fantasy-ul contemporan. Seria a fost ecranizată de Syfy într-un serial apreciat, al cărui al doilea sezon s-a încheiat recent, cu un al treilea confirmat pentru 2018.
„Să compari Magicienii cu seria Harry Potter e ca și cum ai compara un whisky irlandez cu un ceai ușor. Grossman propune o sensibilitate cu adevărat matură, o poveste întunecată, periculoasă, plină de întorsături. Cu Hogwarts n-a fost nicioadată așa. “ George R. R. Martin
Lev Grossman urmat studii de literatură la Harvard pe care le-a absolvit în 1991. Câţiva ani mai târziu a început un doctorat de literatură comparată la Yale pe care nu l-a finalizat deoarece a realizat că acest domeniu nu i se potriveşte. Astfel, a devenit jurnalist şi a colaborat cu mai multe reviste până în 2002 când a început să lucreze pentru New York Times. Lev Grossman a debutat în 1997 cu romanul „Warp”, iar în 2004 a publicat „Codex” care a devenit bestseller internaţional. În 2009 a publicat „Magicienii” care a devenit New York Times bestseller şi a pornit o întreagă trilogie de succes.
Accesul la eveniment este GRATUIT şi se face în baza unei REZERVĂRI pe Eventbook.
Bricabrac, de Lucian Pintilie, ediție revizuită și adăugită, se lansează la Cinema Elvira Popescu
Editura Nemira publică în colecția Yorick de teatru și arte ale spectacolului cartea-eveniment a regizorului Lucian Pintilie, Bricabrac – o ediție revizuită și adăugită de autor.
Volumul, declarat ”Cea mai bună carte străină” de Sindicatul Criticilor de Cinema din Franţa în 2010 este o compoziție ”fără un proiect precis, obiecte fără nici o valoare, uzate şi demodate, dar impregnate de timp, fragmente impregnate, enorm de multe hârtii, un război cu hârtiile”, ce cuprinde confesiuni, pagini de jurnal de regie, cronici de spectacol și film din presa internațională, o carte-spectacol pe scena căruia se profilează poveștile marilor spectacole și filme ale regizorului Lucian Pintilie, precum istoria tumultuoasă a piesei Revizorul, Pescărușul, Salonul nr.6, Reconstituirea.
Cartea se lansează joi, 29 iunie, la Cinema Elvira Popescu, în cadrul unui eveniment ce începe la 17.30 cu proiecția filmului Tertium non datur și continuă cu o discuție despre carte în prezența autorului și a invitaților speciali: Mihai Chirilov, Marie-France Ionesco, Corneliu Porumboiu, Victor Rebengiuc, Andrei Șerban, Corina Șuteu, moderată de Monica Andronescu.
Proiecția și lansarea au loc în cadrul programului Bucharest International Film Festival, iar intrarea este liberă.
LUCIAN PINTILIE s-a născut în 1933 la Tarutino, în Basarabia. După absolvirea Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București, a montat o serie de spectacole la Teatrul Bulandra din București, printre care Copiii soarelui (1961), Proștii sub clar de lună (1962), Cezar și Cleopatra (1963), Biedermann și incendiatorii (1964), Inima mea e pe înălțimi (1964), D’ale carnavalului (1966), Livada cu vișini (1967), Revizorul (1972, spectacol interzis de cenzură după a treia reprezentație), precum și două filme de lung metraj: Duminică la ora 6 și Reconstituirea. Interdicția de a mai lucra în România îl determină să se expatrieze în 1973. A continuat în străinătate seria spectacolelor de teatru montate pe câteva din scenele importante ale lumii: Théâtre National de Chaillot din Paris: Turandot (1974); Théâtre de la Ville din Paris: Pescărușul (1975), Biedermann și incendiatorii (1976), Jacques sau Supunerea și Viitorul e în ouă (1977), Cei din urmă (1978), Trei surori (1979), Rața sălbatică (1981), Azilul de noapte (1983), Arden din Kent (1984), Astă seară se improvizează (1987), Trebuie să trecem prin nori (1988), Dansul morții (1990); Guthrie Theater din Minneapolis: Pescărușul (1983), Tartuffe (1984), Rața sălbatică (1988); Arena Stage din Washington: Tartuffe (1985), Rața sălbatică (1986), Livada cu vișini (1988). În paralel, a montat și spectacole de operă: Festivalul de la Avignon: Orestia (1979); Festivalul de la Aix-en-Provence: Flautul fermecat (1980, spectacol reluat la Opera din Lyon, Opera din Nisa, Teatro Reggio de la Torino); Welsh National Opera din Cardiff: Rigoletto (1985); Carmen (1986, spectacol reluat la Opera din Vancouver). În 1973 a realizat la Televiziunea iugoslavă filmul Salonul nr. 6 după nuvela omonimă a lui Cehov. În 1979 a filmat în România De ce trag clopotele, Mitică? după un scenariu propriu pornind de la piesa D’ale carnavalului, film interzis vreme de zece ani. După 1990 se repatriază și face o serie de filme în România: Balanța (1992), O vară de neuitat (1994), Prea târziu (1996), Terminus Paradis (1998), După-amiaza unui torționar (2000), Niki Ardelean, colonel în rezervă (Niki et Flo) (2003), Tertium non datur (2006). În 1990 a fost numit Director al Studioului de Creație Cinematografică al Ministerului Culturii, poziție din care a sprijinit filme realizate de tineri regizori români. În 1992 a publicat la Editura Albatros volumul Patru scenarii.
Noutate Editura Herald: Bebelusul meu intelege tot, de Aletha Solter
Bebelușul meu intelege tot este una din cartile care a reprezentat din momentul aparitiei sale o revelatie pentru parinti si a determinat o mica, dar hotarata, revolutie in cresterea copiilor de pretutindeni. Impactul cartii a fost atat de mare tocmai pentru ca i-a ajutat pe parinti sa isi asculte instinctul de a-si iubi neconditionat si nelimitat copiii, fara teama ca tinandu-i in brate si ascultandu-i la randul lor ii vor rasfata. Recunoasterea si preocuparea pentru nevoile si trairile emotionale ale copiilor din primele momente de viata, validarea si intelegerea lor, disponibilitatea adultului si caldura afectiva sunt baza unei relatii flexibile si reciproc empatice, bazata pe atasament sigur, cu copiii nostri. Un element esential in aceasta relatie este acceptarea plansului, ca un mecanism natural si sanatos de autoreglare emotionala si de vindecare psihologica la orice varsta.
„Aceasta acceptare continua a emotiilor sale [ale copilului] este cel mai de pret dar pe care i-l puteti face.”
„Cand bebelusul încearca sa se elibereze de tensiune plangand, plansul in sine devine nevoia, iar el nu se va simti mai bine pana cand nu va plange. Este important sa va amintiti ca nu inseamna ca sunteti niște parinți nepricepuți daca bebelușul vostru plange. Se poate ca el sa nu aiba nevoie de nimic altceva decat sa fie tinut in brate si iubit. Sper ca aceste informatii legate de plansul bebelusilor vor reusi sa va elibereze de ideea obsedanta ca trebuie sa aveti un bebelus tacut pentru a va simti increzatori ca parinți.” Aletha Solter – Bebelușul meu intelege tot
Dr. Aletha Solter, psiholog american de origine elvetiana, este fondatoarea Institutului Aware Parenting (www.awareparenting.com) si se bucura de recunoastere internationala ca expert in parentaj, teoria atasamentului, psihologia traumei si disciplina nonpunitiva. A studiat cu dr. Jean Piaget la Geneva, in Elvetia, unde si-a obtinut masteratul in biologie umana, si, ulterior, si-a sustinut doctoratul in psihologie la Universitatea din California. Cartile sale au fost traduse in numeroase limbi. Titluri de acelasi autor: Attachment Play (Jocul atasamentului, aparut la Editura Herald, 2017), Helping Young Children Flourish (Copiii nostri, frumosi si sanatosi, in curs de aparitie), Tears and Tantrums (Lacrimi si crize de furie), Raising Drug-Free Kids (O viata fara droguri, Editura Herald, 2015).
Un cal intră într-un bar, de David Grossman, a obținut Man Booker International Prize 2017
Romanul Un cal intră într-un bar (A Horse Walks Into a Bar, tradus în engleză de Jessica Cohen și publicat de Jonathan Cape), de David Grossman, este cîștigătorul prestigiosului Man Booker International Prize, ediția 2017. Premiul a fost anunțat ieri, 14 aprilie, la Londra.
Ceilalți scriitori aflați pe lista scurtă a Man Booker International Prize, 2017: Mathias Enard (France), Roy Jacobsen (Norway), Dorthe Nors (Denmark), Amos Oz (Israel), Samanta Schweblin (Argentina).
Un cal intră într-un bar a apărut în colecția „Biblioteca Polirom” (coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu), în anul 2015, traducere din limba ebraică de Gheorghe Miletineanu, și este disponibil și în ediție digitală.
Scriitorul israelian David Grossman și-a întîlnit cititorii din România în luna noiembrie a anului 2016, la Clubul Țăranului, eveniment prilejuit chiar de apariția romanului aflat pe lista scurtă a prestigiosului premiu.
David Grossman este autorul bestsellerului Pînă la capătul pămîntului (două ediții la Polirom), roman distins în 2009 cu premiul Albatros, acordat de Fundatia Günter Grass din Germania, și în 2011 cu premiile Médicis étranger și JQ-Wingate, o cutremurătoare poveste despre iubire și prietenie, în care istoria intervine mereu cu brutalitate în destinul oamenilor.
Despre Un cal intră într-un bar
„Un număr de stand-up comedy atît de straniu, că-ţi răscoleşte cele mai ascunse resorturi ale sufletului. Terifiant şi seducător în acelaşi timp, romanul lui Grossman lasă să se vadă, prin tehnica literară a unui virtuoz, o vulgaritate frapantă cum numai un act purificator poate fi.” (Haaretz)
„David Grossman surprinde cu o lecţie profundă despre mecanismele emoţiei şi, în acelaşi timp, spune o poveste de o frumuseţe ce-ţi dă fiori.” (El País)
David Grossman (n. 1954) este unul dintre cei mai importanţi autori israelieni, cunoscut comentator al politicii Israelului faţă de Palestina şi militant pentru recunoaşterea Palestinei ca stat. A studiat filosofie şi teatru la Universitatea Ebraică din Ierusalim, iar după ce şi-a încheiat stagiul militar obligatoriu, a lucrat la postul de radio Vocea Israelului. A publicat mai multe cărţi de ficţiune şi cîteva de reportaje şi interviuri. Dintre romanele sale menţionăm Copii în zigzag (1994), Cineva cu care să fugi de acasă (2000), Pînă la capătul pămîntului (2008, distins în 2009 cu Premiul Albatros, acordat de Fundaţia Günter Grass) şi Căderea din timp (2014), ultimele două fiind traduse şi la Editura Polirom. Printre numeroasele distincţii primite de autorul israelian, se numără Premiul Bernstein pentru roman (1985, 1993), Premiul Sapir (2001), Premiul Bialik pentru literatură (2004), Premiul JQ-Wingate (2004, 2011) şi Premiul Médicis étranger (2011). David Grossman este doctor honoris causa al Universităţii Catolice Leuven din Belgia şi cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor, titlu acordat de Ministerul Culturii din Franţa. Volumele lui Grossman au fost traduse în peste treizeci de limbi.
Scriitorul Michael Morpurgo câştigă pentru a 4-a oară premiul Children’s Book Award
Michael Morpurgo a câştigat pentru a patra oară premiul cel mare la Children’s Book Award, stabilind un nou record. Premiul i-a fost acordat atât lui cât și ilustratorului Michael Foreman pentru romanul Un vultur în zăpadă (An eagle in the snow).
Morpurgo și Foreman au câştigat şi la categoria „Cărţi pentru tineri cititori” înainte de a primi premiul cel mare la ceremonia din Londra de pe 10 iunie. Acțiunea din romanul Un vultur în zăpadă are loc în 1940 într-un tren care se ascunde într-un tunel în timp ce e atacat de avioane germane şi a fost inspirat de povestea adevărată a unui bărbat care ar fi putut opri al Doilea Război Mondial.
Morpurgo a mai primit acest premiu pentru romanele Shadow în 2010, Private Peaceful în 2003 şi Regatul lui Kensuke în 2000. Regatul lui Kensuke este în curs de apariție la Editura Nemi în traducerea Mihaelei Buruiană, iar Un vultur în zăpadă este în curs de traducere tot la Nemi, traducerea fiindu-i încredințată Alinei Popescu.
„Michael Morpurgo a demonstrat încă o dată că este cu adevărat un povestitor magic”, a declarat Jane Etheridge, președintele Federation of Children’s Book Groups, organizația care acordă acest premiu prestigios.
Nominalizările au fost anunţate în februarie, categoria „Cărţi pentru tineri cititori” incluzând şi Chicken Nugget, de Michelle Robinson, cu ilustraţii de Tom McLaughlin, Grandad’s Island, de Benji Davies, şi Gracie Grabbit and the Tiger, de Helen Stephens. Morpurgo şi Foreman au câştigat la această categorie, concurând cu The Accidental Pirates (Voyage to Magical North), de Claire Fayers, şi The Jam Doughnut that Ruined my Life, de Mark Lowery, cu ilustraţii de Hannah Shaw.
Aflat în al 37-lea an de existenţă, Children’s Book Award este singurul premiu naţional în care cărţile sunt alese şi votate de copii. Children’s Book Award este deţinut şi coordonat de un grup de voluntari, Federation of Children’s Book Groups, iar printre laureaţi se numără J.K. Rowling, Patrick Ness, Andy Stanton, Malorie Blackman şi Anthony Horowitz. Federaţia este un ONG al cărui scop este să promoveze plăcerea lecturii prin cărţile pentru copii şi să încurajeze lectura şi cărţile pentru tineri.
Michael Morpurgo este unul dintre cei mai îndrăgiți autori de cărți pentru copii din Marea Britanie. A scris peste o sută de cărți și a câștigat numeroase premii, printre care Smarties Award, Blue Peter Book Award și Whitbread Award, iar în 2006 i s-a acordat Ordinul Imperiului Britanic. Poveștile sale au fost adaptate de multe ori pentru scenă sau pentru micul ecran, iar între 2003 și 2005 a fost Children Laureate, rol care l-a purtat prin toată Marea Britanie ca să le inspire copiilor bucuria de a citi povești.
În seria de autor Michael Morpurgo de la Editura Nemi a apărut Proscrisul. Povestea lui Robin Hood, iar luna aceasta va apărea și al doilea volum, Regatul lui Kensuke. Un vultur în zăpadă urmează să fie tradus tot anul acesta, iar seria de autor va continua cu Arthur. Marele rege al Britaniei, Fluturele-Leu, Sir Gawain și Cavalerul Verde.
Regatul lui Kensuke este o carte despre supraviețuire, aşteptare, recunoaştere şi recunoştință, înscriindu-se ȋn tiparul poveştilor care te ţin cu sufletul la gură, te fac să crezi ȋn personaje şi, invariabil, să colinzi alături de ele ȋntreaga lume. Plecat cu părinții într-o aventură pe mare, Michael, un băieţel de 12 ani, naufragiază pe o insulă care nu pare să-i ofere alternativa supravieţuirii: fără mâncare sau apă, ȋnconjurat de urletele gibonilor și de zgomotele necunoscute ale pădurii. Însă, într-o dimineață, Michael şi câinele său, Stella Artois, descoperă că nu sunt singuri.
Lansare de carte “Îi urăsc, mă!”. O antologie a pamfletului. De la cronicarii munteni la Pamfil Șeicaru, marți, 20 iunie
Lansare de carte “Îi urăsc, mă!”. O antologie a pamfletului. De la cronicarii munteni la Pamfil Șeicaru – scriitori și gazetari români și lumea dezaxată
În “Îi urăsc, mă!”. O antologie a pamfletului. De la cronicarii munteni la Pamfil Șeicaru, Magda Răduță inventariază și analizează numele importante din istoria pamfletului românesc, care sunt apoi chemate la apel prin câteva dintre textele lor emblematice. Marți, 20 iunie, la ora 19.00, în librăria Humanitas de la Cișmigiu, aflăm ce au avut de împărțit cu lumea sau cu contemporanii lor cronicarii munteni, comisul Ionică Tăutu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac, Ion Heliade-Rădulescu, Eminescu, Caragiale, Arghezi, N.D. Cocea, Ion Vinea, E. Lovinescu, Petre Pandrea, Isac Ludo și Pamfil Șeicaru. Vor vorbi: Magda Răduță, Ioana Pârvulescu, Mircea Vasilescu și Cosmin Ciotloș. Moderator: Marieva Ionescu.
Actorul Dan Rădulescu va citi câteva fragmente din textele pamfletare din volum.
„În lunga sa istorie, începând cu satirele antice şi cu oratoria de tribună, pamfletul e, covârşitor, un discurs social al înfruntării: o probă a actualităţii, un denunţ al relei alcătuiri din lumea prezentului, un protest direct, public şi vehement. E născut din indignarea în faţa nedreptăţilor şi nu se dă înapoi de la nimic, riscând totul ca să le demaşte. Singur martor, şi încă neputincios, al iremediabilului dezastru, pamfletarul nu poate fi altfel decât atroce şi spumegat. El stă singur în «colţul adevărului», neascultat de nimeni, şi cu atât mai vehement cu cât dezastrul e mai întins.
Antologia de faţă cuprinde o selecţie de texte pamfletare româneşti de până la al Doilea Război Mondial, care încearcă să dea imaginea unui gen practicat cu pasiune şi vervă în întreaga literatură şi publicistică de la noi. Începând cu arţăgoşii cronicari munteni, care fac pamflet din temperament şi din loialitate, până la înfruntările din gazetele interbelice, în traseul pamfletului românesc se citesc, simultan, istoria confruntărilor sociale şi dificilul drum către modernizarea formelor instituţionale româneşti, dar şi modificările pe care discursul literar le înregistrează în acelaşi timp cu socialul, căruia îi aparţine şi asupra căruia acţionează.
Majoritatea pamfletelor antologate aici sunt texte care au intrat în literatură din gazetărie, purtându-şi în egală măsură actualitatea şi indignarea care îmbracă forma unei violenţe verbale dezlănţuite (şi uneori insuportabile – numai că pentru pamflet norma e insuportabilul). Citite în înşiruirea lor cronologică, pamfletele aduc la lumină şiruri vechi şi lungi de strâmbătăţi: monarhi cruzi şi demnitari dintr-o ierarhie ticăloşită, la Radu Greceanu, N.D. Cocea, Petre Pandrea, Pamfil Şeicaru, clerici făţarnici la Arghezi, legi prost alcătuite, la Ion Heliade-Rădulescu, Mihai Eminescu şi, iarăşi, Arghezi. E imaginea, cu totul întunecată, a unor vinovăţii pe care pamfletarii le denunţă neobosit, în invective spumegate, de aproape două secole.“ (Magda Răduță)
„Scrisul Magdei Răduţă e variat, expresiv şi răsplătitor. Avem de-a face, în mod evident, nu doar cu un om pasionat de obiectul cercetării, ci şi cu un stilist. Ea nu oferă cititorilor profilul unui filolog pedant şi dornic să epateze, ci rezultatul unei munci aşezate, duse la capăt cu lumină pe chip. Un cercetător care scrie despre floretiştii cuvântului are la rândul său floreta la brâu.“ (Radu Paraschivescu)
Magda Răduță s-a născut la Ploieşti în 1977. A studiat la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti (specializarea română–franceză) şi la École des Hautes Études en Sciences Sociales (DEA în sociologie literară). Este lector universitar la Departamentul de Studii Literare al Facultăţii de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat volumul „Nici mănuşi, nici milă“: Trei pamfletari interbelici (Editura Universităţii din Bucureşti, 2013) şi articole pe teme de istorie şi sociologie literară românească, în mai multe volume colective şi reviste de specialitate din România, Franţa şi Italia. A tradus din limba franceză din Jón Kalmann Stefánsson, André Gide, Sandrine Treiner, Salomon Malka, Martha Bibescu etc.
Accesul la eveniment este gratuit și se face pe baza unei rezervari prin Eventbook, aici: https://eventbook.ro/event/bilete-lansare-de-carte-ii-urasc-ma
„Istoria iubirii“ de Nicole Krauss, bestseller Humanitas Fiction, acum într-un film de succes în regia lui Radu Mihăileanu
Istoria iubirii de Nicole Krauss – o mare poveste de dragoste care traversează spaţiul şi timpul, din Polonia anilor ’40 până în New York-ul zilelor noastre – a fost ecranizată cu titlul Povestea iubirii de regizorul român Radu Mihăileanu. O nouă ediţie a romanului, având afişul filmul pe copertă, apărută simultan cu premiera filmului din cadrul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) 2017, este disponibilă în librăriile din toată ţara.
Publicat în Statele Unite în 2005, romanul Istoria iubirii i-a adus lui Nicole Krauss consacrarea internaţională, scriitori importanți precum laureatul Premiului Nobel pentru Literatură, J.M. Coetzee sau Susan Sontag remarcând naşterea unei voci de anvergură a literaturii contemporane sub condeiul tinerei scriitoare americane. Romanul Istoria iubirii a fost desemnat Cartea anului de Amazon.com şi s-a numărat printre cărţile finaliste la Orange Prize, Prix Femina Étranger şi Prix Médicis Étranger, fiind recompensată cu William Saroyan Prize for International Literature şi Prix du Meilleur Livre Étranger. Romanul a fost tradus în peste 30 de ţări, printre primele ediţii străine numărându-se şi cea în limba română, publicată în colecţia Raftul Denisei la Editura Humanitas Fiction, în versiunea regretatei Antoaneta Ralian.
„Prin Istoria iubirii, Nicole Krauss a intrat cu drepturi depline în lumea literelor americane.“ Susan Sontag
„Un roman minunat, plin de tandreţe şi originalitate.“ J.M. Coetzee
Alma Singer are 14 ani, trăieşte în New York şi încearcă să găsească răspunsuri la o mie de întrebări despre lume şi viaţă. Crezând că le va afla într-un roman misterios pe care mama ei îl traduce cu frenezie, adolescenta porneşte în căutarea eroinei cărţii de al cărei destin se simte inexplicabil legată.„Când m-am născut, mama mi-a dat numele după o fată dintr-o carte pe care i-o dăruise tatăl meu, o carte care se chema Istoria iubirii.“ În acelaşi New York îşi duce zilele Leo Gursky, un bătrân singur şi atât de invizibil în anonimatul său, încât începe să se îndoiască de propria-i existenţă. Bărbatul trăieşte chinuit de amintirea iubirii pierdute care, cu 60 de ani în urmă, în Polonia, i-a inspirat cartea vieţii lui, Istoria iubirii. Şi, deşi Leo nu ştie încă, romanul pe care-l credea distrus a supravieţuit miraculos, şi-a dobândit notorietatea sub numele altuia, a traversat oceanul, a străbătut timpul şi a ajuns în cele din urmă în mâinile Almei, fata numită astfel după eroina din carte.
„O carte tristă şi frumoasă, în care destinele omeneşti se întrepătrund labirintic, iar poveştile intră una într-alta asemenea păpuşilor ruseşti.“ The Times
La 10 ani de la apariţia romanului Istoria iubirii a fost adaptat pentru marile ecrane cu titlul Povestea iubirii în regia lui Radu Mihăileanu cu Sir Derek Jacobi, Gemma Arterton şi Sophie Nelisse în rolurile principale.
„Am citit cartea [Istoria iubirii] prin 2006, cred, şi m-au lovit forţa dramatică, povestea şi mai ales puterea dragostei. Era deja o perioada de criză a omenirii – vedeţi toate crizele care sunt în lume, mai ales crizele politice – o lipsă de dragoste, de generozitate, de privire plină de dragoste asupra celorlalţi. Mi-am spus că trebuie să fac un film, să le spun oamenilor că mai există speranţă, mai există acest tip de dragoste extremă, romantică, împotriva tuturor crizelor, tragediilor şi conflictelor. Acesta a fost primul gând. Apoi, am regăsit în cartea lui Nicole Krauss acest dialog care se regăseşte şi în filmele mele, între istoria omenirii şi povestea intimă a personajelor, între tragedie şi comedie.“ ( Radu Mihăileanu, Când suntem îndrăgostiţi totul devine posibil interviu realizat de Adina Rosetti pentru unica.ro).
Din 9 iunie 2017, Povestea iubirii este distribuit în România de Transilvania Film în peste 50 de cinematografe din 25 de orașe din țară. Programul în cinema poate fi accesat aici: http://bit.ly/Program_Cinema_Povestea_Iubirii
Povestea iubirii este primul lungmetraj în limba engleză şi cel de-al nouălea film al regizorului şi scenaristului Radu Mihăileanu, născut în 1958 la Bucureşti şi stabilit în Franţa. A regizat filme multipremiate precum Cele patru anotimpuri/Les quatre saisons (1980) Trahir (1993), Bonjour Antoine (1997), Trenul vieţii/Train de vie (1998), Les Pygmess de Carlo (2002) Trăieşte!/ Va, vis et deviens! (2005), Concertul/ Le concert (2009), Izvorul femeilor/ La source des femmes (2011).
Nicole Krauss s-a născut în Brooklyn, în 1974. În 1992 este primită la Stanford University, unde obţine o diplomă de excelenţă în literatura engleză şi scrie poezie sub îndrumarea poetului Iosif Brodski. În 1993 debutează ca poetă, iar în 2002 se numără printre finaliştii la Yale Younger Poet’s Prize; tot atunci poemele ei ajung în paginile publicaţiilor The Paris Review, Ploughshares şi Doubletake. În 1996 urmează un masterat în istoria artei la Oxford University, desăvârşindu-şi studiile la Courtauld Institute din Londra. Primul său roman, Un bărbat intră în cameră (Man Walks into a Room; Humanitas Fiction, 2011), apare în 2002 şi este finalist la Los Angeles Times Book of the Year. În 2005 publică bestsellerul internaţional Istoria iubirii (The History of Love; Humanitas Fiction 2007, 2012, 2017). În 2007 prestigioasa revistă Granta o include pe Nicole Krauss printre cei mai buni tineri romancieri americani, iar în 2010 The New Yorker o alege pe lista celor mai buni 20 de scriitori sub 40 de ani. Cel de-al treilea roman al lui Nicole Krauss, Marea casă (Great House, 2010; Humanitas Fiction, 2012), se bucură de un enorm succes de critică şi de public, fiind finalist la National Book Award şi Orange Prize. Proza ei a apărut în The New Yorker, Harper’s, Esquire, Best American Short Stories, iar cărţile ei sunt traduse în peste 35 de limbi. Noul ei roman, Forest Dark, apare în septembrie 2017, drepturile pentru traducerea noului roman fiind cumpărate de Editura Humanitas Fiction.
