Știrile săptămânii: Curtea Veche Publishing și BCR te invită să schimbi fața poveștii; Precomenzi Donul liniștit – Editura Univers; Simona Sora, Hotel Universal: Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române; Adina Dinitoiu in dialog cu scriitori francezi contemporani – volum de interviuri la Editura Vremea; „Genealogii greco-romane” de Mihai Sorin Radulescu-tot la Editura Vremea; Alina Mungiu Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian, Tranziţia. Primii 25 de ani, la Polirom; Reenacting Lizica Codreanu-Discuții, proiecție video și de fotografii inedite cu si despre coregrafa și dansatoarea Lizica Codreanu; Marius Chivu în dialog cu Dan Gulea, miercuri, la Librăria Humanitas de la Ploiești; Scriitori în dialog, la Librăria Bastilia.
Curtea Veche Publishing și BCR te invită să schimbi fața poveștii!
Curtea Veche Publishing și BCR lansează concursul național de grafică „Schimbă fața poveștii!”, adresat tinerilor talentați, pasionați în egală măsură de grafică și de povești spectaculoase. Concursul, organizat cu scopul de a pune în valoare creativitatea tinerilor și de a le oferi șansa afirmării, propune recrearea într-o variantă personală a copertelor și semnelor de carte pentru trei titluri cunoscute din colecția Byblos, pe care Curtea Veche Publishing o dedică literaturii contemporane internaționale.
Astfel, până pe 25 noiembrie 2014, cei ce doresc să participe la concurs vor trimite propria versiune de copertă şi semn de carte a cel puțin unuia din cele trei titluri propuse de editură: „Trupuri divine” de Guillermo Cabrera Infante, „Scrisorar” de Mihail Șișkin și „Generation P” de Viktor Pelevin.
Lucrările care vor reuși să redea cel mai bine tema sau titlul cărții sau cărților alese printr-o grafică deosebită vor deveni vedete în mediul online, alături de creatorii lor. În plus, semnele de carte câștigătoare vor fi distribuite în perioada sărbătorilor de iarnă în mii de exemplare în librăriile din întreaga țară, iar cei mai talentați tineri graficieni vor fi răsplătiți cu volumele preferate de la Curtea Veche Publishing. Câștigătorul premiului I va fi invitat să petreacă o zi în departamentul de grafică al editurii.
Concursul se adresează în special amatorilor, indiferent de vârstă și de tehnica preferată – ei pot opta să lucreze fie digital (ilustrație vectorială colaj, etc), fie tradiţional (desen în acuarelă, acrilic, ulei etc). Înscrierea participanților se face la adresa concurs@curteaveche.ro. Fiecare participant are dreptul să trimită cel mult trei propuneri de coperte și trei propuneri de semne de carte, indiferent de numărul titlurilor alese pentru a fi reinterpretate grafic. Perioada de trimitere a lucrărilor este 5 – 25 noiembrie 2014. Participanții pot găsi mai multe detalii despre concurs, descrierile cărților propuse și regulamentul oficial pe site-ul curteaveche.ro.
Precomenzi Donul liniștit – Editura Univers
Simona Sora, Hotel Universal: Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române
Simona Sora este laureata prestigiosului Premiu „Ion Creangă” al Academiei Române pentru romanul Hotel Universal, apărut la Editura Polirom în două ediții (în anul 2012, în colecţia „Ego. Proză”, şi în 2013, în colecţia de bestselleruri a editurii, „Top 10+”).
Hotel Universal este în curs de apariție la editura franceză Belfond (traducere de Laure Hinckel) și la editura croată Božičević (traducerea fiind semnată de poeta Ana Brnardić Oproiu și Adrian Dumitru Oproiu).
Hotel Universal a fost unul dintre cele cinci romane finaliste la Premiul literar „Augustin Frăţilă”, ediţia 2013, şi este cîştigător al Premiului revistei Accente pentru proză.
Ficţiune autobiografică şi exerciţiu spiritual, Hotel Universal este romanul unei lumi dispărute, o lume amestecată, cosmopolită şi crudă, însă cu valorile esenţiale intacte.
Se spune că, la început, Hotel Universal se afla exact în centrul Bucureştilor. Loc straniu, cu nenumărate cotloane şi pivniţe încurcate, hotelul de pe Gabroveni a avut mai multe vieţi: a ars de cîteva ori, s-a refăcut şi a fost martorul unor dramolete consemnate în cronicile vremurilor. A supravieţuit, cu multe modificări, perioadei comuniste, iar după 1989 a devenit cămin studenţesc, trăind o a treia viaţă, la fel de imprevizibilă, pînă să fie revendicat de foştii săi proprietari şi închis recent.
Simona Sora, eseistă şi prozatoare, a fost prezentă constant în ultimii 20 de ani în presa culturală. A predat literatură și teoria editării la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti și a tradus literatură hispano-americană. Se numără printre autorii antologiilor Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (Editura Polirom, 2008), Prima mea carte (Editura ART, 2011), Povești cu scriitoare și copii (Polirom, 2014). A publicat eseurile Regăsirea intimităţii (Editura Cartea Românească, 2008), Ultima Thule. Fortăreţe dacice din Munţii Orăştiei (Artec, Spania, 2009) și Seinfeld şi sora lui Nabokov (Editura Polirom, 2014). Este doctor în Filologie şi membră a Uniunii Scriitorilor din România.
Adina Dinitoiu in dialog cu scriitori francezi contemporani – volum de interviuri
Scriitori francezi la Bucuresti. Interviuri de Adina Dinitoiu este cea mai recenta aparitie in colectia FID – Fapte, Idei, Documente a editurii Vremea.
Deschizand acest volum, francofilii se vor putea delecta cu o colectie de interviuri luate de Adina Dinitoiu unora dintre cele mai sonore nume ale literaturii franceze actuale: scriitorii Michel Houellebecq, Andreï Makine, François Weyergans, Marie Darrieussecq, Christine Angot, Régis Jauffret, celebrul realizator TV de emisiuni culturale Bernard Pivot, Julia Kristeva, cunoscuta teoreticiana a grupului Tel Quel, Paul Otchakovsky-Laurens, directorul Editurii P.O.L., Jean Mattern, scriitor si editor Gallimard, Michel Crépu, redactorul-sef al celei mai vechi reviste europene (Revue des deux mondes) s.a.
Adina Dinitoiu este critic literar, jurnalist cultural si traducator din franceza, redactor la revista Observator cultural. Colaboreaza cu cronica literara la Romania literara, Dilema veche, Dilemateca, Radio Romania Cultural. Este autoarea cartii Proza lui Mircea Nedelciu. Puterile literaturii in fata politicului si a mortii, Editura Tracus Arte, 2011 (rezultata in urma tezei de doctorat sustinute la Facultatea de Filologie a Universitatii din Bucuresti, sub coordonarea prof. Paul Cornea). A tradus din limba franceza: Opiul intelectualilor de Raymond Aron (Editura Curtea Veche, 2007), Antimodernii. De la Joseph de Maistre la Roland Barthes de Antoine Compagnon (în colaborare cu Irina Mavrodin; Editura Art, 2008), Sentimentul de impostura de Belinda Cannone (Editura Art, 2009), Patul ravasit de Françoise Sagan (Editura Art, 2012).
Volumul este disponibil aici: http://edituravremea.ro/scriitori-francezi-la-bucuresti.
„Genealogii greco-romane” de Mihai Sorin Radulescu
Pasionatii de genealogii vor fi incantati de noul volum scris de Mihai Sorin Radulescu:
Genealogii greco-romane de Mihai Sorin Radulescu
Cartea prezinta istoria si genealogia unor familii grecesti si vlahe stabilite pe teritoriul Romaniei. Punand accentul pe legaturile genealogice greco-romane, autorul doreste sa creeze punti intre spatiul elen – de prestigiu si rasunet universal – si cel romanesc, care s-a aratat intotdeauna foarte receptiv in raport cu influentele din lumea Greciei.
Alunecand cu eleganta printre fascinantele increngaturi ale inrudirilor, Mihai Sorin Radulescu creioneaza portretul unor epoci uitate, populate de personaje pitoresti, care au dat semnificatii profunde timpului lor.
O carte cu valoare stiintifica, o aventura a spiritului, care se citeste cu interesul trezit indeobste de un roman de aventuri.
Mihai Sorin Rădulescu (n. 1966), doctor în istorie la Institut National des Langues et Civilisations Orientales (INALCO) din Paris (1995), este profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Autor al unor lucrări de referinţă în domeniul genealogiei şi al istoriei sociale româneşti, se ocupă în cărţile şi articolele sale de istoria boierimii şi a burgheziei, precum şi de scoaterea la lumină a prezenţelor culturale româneşti în Occident.
Volumul este disponibil aici: http://edituravremea.ro/genealogii-greco-romane
Alina Mungiu Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian, Tranziţia. Primii 25 de ani, la Polirom
Vineri, 21 noiembrie, de la ora 13.30, Editura Polirom vă invită în Sala Cupola (Romexpo) la o dezbatere pe marginea volumului Tranziţia. Primii 25 de ani. Invitaţi, alături de autori: Stelian Tănase, Cornel Nistorescu, Liviu Antonesei, Daniel Cristea-Enache. Eveniment moderat de Ovidiu Şimonca. Evenimentul va avea loc în cadrul celei de-a XXI-a ediţii a Tîrgului Internaţional Gaudeamus, 2014.
2014 este anul care marchează un sfert de secol de cînd a căzut Zidul Berlinului, iar românii au răsturnat regimul lui Nicolae Ceauşescu, însă ce ne-au adus aceşti 25 de ani de libertate? Alina Mungiu-Pippidi şi Vartan Arachelian discută despre motivele pentru care comunismul românesc a plantat sămînţa unei tranziţii dificile, dacă a fost revoluţie sau lovitură de stat, de ce la noi nu a existat lustraţie şi cum am putea să ne maximizăm performanţa în UE.
Noul volum al Alinei Mungiu-Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian, Tranziţia. Primii 25 de ani, apărut recent la Editura Polirom, în colecţia „Ego. Publicistică” (coordonator George Onofrei), cuprinde zece convorbiri spumoase, cu rol de diagnostic şi totodată de profeţie.
Traseul parcurs de autorii cărţii în arheologia lor evenimenţială are multe similitudini, dar şi deosebiri, ceea ce particularizează memoria colectivă în istorii personale. Deşi această carte e o istorie obiectivă a tranziţiei, ea este, nu doar în subtext, şi o istorie trăită.
„Am cea mai înaltă apreciere pentru Alina Mungiu-Pippidi. Ce a făcut atît ca universitar, cît şi ca activist pentru buna guvernare o plasează printre cei mai remarcabili oameni din regiune şi în rîndul elitei academice internaţionale.” (Thomas Carothers, Carnegie Endowment, autor al lucrării The End of Transition Paradigm, 2010)
„Alina Mungiu-Pippidi este una dintre cele mai curajoase şi mai transparente figuri publice din România. E un critic tranşant, dar constructiv al realităţilor sociale şi politice.” (Dennis Deletant, Georgetown University, 2010)
Alina Mungiu-Pippidi, una dintre cele mai cunoscute voci ale societăţii civile din România, personalitate academică recunoscută peste hotare, profesor de politici publice la Hertie School of Governance, Berlin, preşedinte fondator al Societăţii Academice din România şi expert al Comisiei Europene. De acelaşi autor la Editura Polirom: Doctrine politice (1998), Introducere în politologie (2000), De ce nu iau românii premiul Nobel (2012, 2014). În 2006 a fost republicată la Cartea Românească Evangheliştii (Premiul UNITER pentru cea mai bună piesă a anului 1993).
Vartan Arachelian, jurnalist, scriitor, scenarist şi regizor de film documentar, realizator de programe pentru radio şi televiziune, autor de anchete şi reportaje, directorul primului post independent de televiziune din România. Dintre cărţile publicate: Mărturisiri. Corneliu Coposu în dialog cu Vartan Arachelian (1992, 1996, 2014), Istoria şi fantomele sale (2014).
Reenacting Lizica Codreanu – Discuții, proiecție video și de fotografii inedite cu si despre coregrafa și dansatoarea Lizica Codreanu
Centrul Național al Dansului București (CNDB) vă invită marti, 18 noiembrie, ora 18.30 la Cinemateca Union la evenimentul Reenacting Lizica Codreanu – discuții, proiecție video și de fotografii inedite cu si despre coregrafa și dansatoarea Lizica Codreanu – un eveniment în cadrul programului Hors les Murs al CNDB, realizat în parteneriat cu Arhiva Națională de Filme din România – Cinemateca Română, cu sprijinul Editurii Vellant.
Invitați: Doina Lemny, Cornel Mihalache, Vava Ștefănescu
Moderator: Igor Mocanu
În 1922, sculptorul Constantin Brâncuși a confecționat un costum de dans pentru Lizica Codreanu, a pus vinilul cu gymnopediile lui Erik Satie la picup și a invitat-o pe aceasta să creeze un dans în atelierul său, printre sculpturi. Toată acțiunea, purtând altminteri un caracter privat, a fost documentată de Brâncuși cu ajutorul unui Thornton Pickard cu burduf și cremalieră, rezultând un număr de șapte imagini. În 1995, regizorul Cornel Mihalache, cu ajutorul Getei Solomon, reconstituia costumul Lizicăi Codreanu după imaginile din 1922 și îi propunea Vavei Ștefănescu un reenactment aparent imposibil: să refacă dansul din atelierul sculptorului pe muzica lui Satie.
În anul 2013 Editura Vellant publică traducerea cărții Doinei Lemny – Lizica Codreanu. O dansatoare româncă în avangarda pariziană – carte care reface parcursul atipic al Lizicăi Codreanu, pornind de la documente de arhivă, în mare parte inedite.
Dansatoare și coregrafă de origine română, Lizica Codreanu, apropiată a grupurilor de avangardă din Paris, a revoluţionat într-o carieră fulgerătoare, codurile dansului.
Ediția din noiembrie a programului Hors les Murs, organizat de Centrul Național al Dansului București, propune așadar o reîntâlnire încrucișată cu Lizica Codreanu pe de o parte, iar pe de altă parte cu Vava Ștefănescu și Cornel Mihalache, într-o sesiune de discuții cu cercetatoarea Doina Lemny, moderate de Igor Mocanu.
Bineînțeles, nu înainte de a revedea reînscenarea dansului creată în 1996.
Lizica Codreanu (1901, București – 1993, Louveciennes) – dansatoare și coregrafă franceză de origine română. În 1918 se înscrie la Școala de Bele-Arte din București, debutând în același an în cadrul programului primului ceai artistic al Societății „Prietenii orbilor” la Teatrul Carol cel Mare din București, alături de Ion Manu, Maria Filotti și Petre Sturdza. După câteva reprezentații individuale în București (Dansuri de caracter, Dansul primăverii și Divertisment rococo, 9 martie 1919, Teatrul Eforia), Lizica Codreanu pleacă la Paris, iar din 1921 dezvoltă o activitate coregrafică din ce în ce mai susținută. Compozitorul Florent Schmitt o recomandă Idei Rubinstein pentru spectacole, frecventează cursurile Bronislavei Nijinska, apropiindu-se tot mai mult de principalele grupuri de avangardă: Albatros, dadaiștii și suprarealiștii, Tchérez ș.a. În 1926 debutează în film, interpretând rolul lui Pierot Fulgerul în pelicula Le P’tit Parigot regizată de René le Somptier. În același an se căsătorește cu Jean Fontenoy, cunoscut jurnalist pentru agenția Havas, alături de care călătorește intens până în a doua jumătate a anilor ’30, când revine la Paris de la Shanghai, divorțează și deschide un centru de hatha-yoga, adaptând învățătura orientală și hindusă la propriile ei cercetări despre corp. În 1971, după o ultimă călătorie la București, își încheie activitatea de psiho-somaticiană, timp în care îi avuse ca pacienți, între mulți alții, pe Eugène Ionescu sau Coco Chanel. Se stinge din viață în 1993, la Louveciennes, în vârstă de 93 de ani. În 2011 apare la Paris volumul Lizica Codreano. Une danseuse roumaine dans l’avant-garde parisienne, fiind cea mai cuprinzătoare monografie dedicată dansatoarei de origine română, semnată de cercetătoarea Doina Lemny.
Doina Lemny este cercetătoare la Muzeul Naţional de Artă Modernă-Paris, Centrul Pompidou, Paris, autoare a mai multor lucrări despre Constantin Brâncuşi, Henri Gaudier-Brzeska şi Antoine Pevsner. Semneaza paginile fascinantei cărţi Lizica Codreanu. O dansatoare româncă în avangarda pariziană – unde reface parcursul atipic al Lizicăi Codreanu, pornind de la documente de arhivă, în mare parte inedite. Cartea a apărut în traducerea autoarei Doina Lemny la Editura Vellant.
Cornel Mihalache este jurnalist, documentarist și cercetător vizual al operei lui Constantin Brâncuși. Lucrează în Televiziunea Română din 1997, unde a realizat emisiunile „Cu ochii în patru” și „Curat Caragiale! Parol!”. În calitatea de regizor, el a creat filmele Căpșuni în aprilie (2009), Brâncuși (1996) ș.a. A primit un premiu APTR pentru anchetă (1997), un premiu UNITER pentru Cel mai bun spectacol de teatru (2002), dar și premiul Clubului Român de Presă pentru ancheta „1989. Sânge și catifea” (2005).
Vava Ştefănescu este coregrafă şi dansatoare, trăieşte şi lucrează în România. A beneficiat de burse de studii, rezidenţe de creaţie, ateliere internaţionale, a participat la numeroase festivaluri internaționale, a susținut și susține ateliere de dans. Creații proprii: Solo on line, O vară fierbinte pe Iza, Cvartet pentru o lavalieră , After all, etc. A semnat coregrafia a numeroase spectacole de teatru, în unele regăsindu-se ca interpret. A fondat și condus (1999-2003) Centrul Multi Art Dans (MAD), şi a fost director artistic al Centrului Național al Dansului București până în 2013. În 2014 a devenit manager al CNDB.
Reenacting Lizica Codreanu este un eveniment realizat de Centrul Național al Dansului București în cadrul programului Hors les Murs în parteneriat cu Arhiva Națională de Filme din România – Cinemateca Română, cu sprijinul editurii Vellant.
Cinemateca Union, unde va avea loc evenimentul, se află pe str. Ion Câmpineanu, nr.21.
Detalii pe www.cndb.ro
Marius Chivu în dialog cu Dan Gulea, miercuri, la Librăria Humanitas de la Ploiești
Scriitori în dialog, la Librăria Bastilia
Luni, 17 noiembrie, de la ora 17.00, la Librăria Bastilia (Piaţa Romană, nr. 5), din Bucureşti, Ruxandra Cesereanu şi Corin Braga vor intra în dialog cu Simona Popescu şi Ion Bogdan Lefter, cu prilejul lansării volumelor Acedia. Jurnal de vise (Polirom, 2014), Panopticum. Eseu despre tortură în secolul XX (Polirom, 2014) şi California (pe Someş) (Charmides, 2014).
În Acedia. Jurnal de vise, volum apărut în colecţia „Ego-grafii”, Corin Braga continuă neobişnuitul său proiect (auto)ficţional început în 1999 cu Oniria. Juxtapunînd eseul cu proza şi ficţiunea cu amintirea, Acedia reflectă căutarea unei treceri „dincolo”. Visul real sau „programat”, nocturn sau trăit cu ochii deschişi, printre fiinţe apropiate sau imaginate, funcţionează ca un liant narativ în cadrul unuia dintre cele mai interesante experimente literare ale ultimelor decenii. Stări de langoare şi paralizie a gîndului, spaime, ruinele jucăriilor mentale, frică amestecată cu plăcere, peisaje întunecate şi moi, deprimare lentă, labirinturi, coridoare lăturalnice. În acest spaţiu al îmbinărilor subtile de real şi fantastic, cititorul se lasă uşor prins în mrejele visării.
Corin Braga este decanul Facultăţii de Litere, directorul Centrului de Cercetare a Imaginarului de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi director al Caietelor Echinox. Doctor în litere (Cluj, 1997) şi în filosofie (Lyon, 2008). Membru al Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România, al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociaţiei Scriitorilor din Cluj-Napoca, al PEN Club România şi membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din Buenos Aires, Argentina. De acelaşi autor, la Editura Polirom au apărut: De la arhetip la anarhetip (2006); Concepte şi metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma (coord., 2007); Psihobiografii (2011); Luiza Textoris (2012).
Volumul Panopticum. Eseu despre tortură în secolul XX, semnat de Ruxandra Cesereanu, a apărut într-o nouă ediţie revăzută, în colecţia „Eseuri & Confesiuni”, disponibil şi în ediţie digitală.
Interzisă şi condamnată în prezent, tortura a fost folosită în foarte multe ţări pe tot parcursul secolului XX. Panopticum îşi propune să aprofundeze acest subiect, arătînd dimensiunile inimaginabile pe care le poate atinge uneori cruzimea umană. Lagărele naziste, Gulagul, Dictatura Coloneilor în Grecia şi a Juntelor militare în America Latină, regimurile totalitare din Africa şi cele din statele islamice sînt doar cîteva exemple ilustrative pentru supliciile la care omul îi poate supune pe semenii săi. De la descrierea diferitelor tehnici, a motivaţiilor şi a principalelor momente în care s-au petrecut acte de violenţă sălbatică pînă la portretele-robot ale torţionarului şi victimei, eseul de mentalitate al Ruxandrei Cesereanu ne oferă o imagine de ansamblu a fenomenului torturii, contribuind, obiectiv şi raţional, la reîmprospătarea memoriei colective.
Ruxandra Cesereanu este poetă, prozatoare, eseistă. Este, de asemenea, profesor la Catedra de literatură comparată a Facultăţii de Litere din Cluj. Dintre volumele de poezie şi proză ale scriitoarei publicate pînă acum amintim: Zona vie (poeme, 1993); Oceanul Schizoidian (poeme, 1998, 2006); Kore-Persefona (poeme, 2004); Coma (poeme, 2008); Purgatoriile (proză scurtă, 1997); Tricephalos (roman, 2002); Nebulon (proză scurtă, 2005); Naşterea dorinţelor lichide (proză scurtă, 2007); Angelus (roman, 2010); California (pe Someş) (poeme, 2014). La Editura Polirom a mai publicat: Decembrie ’89. Deconstrucţia unei revoluţii (2004, 2009); Gulagul în conştiinţa românească. Memorialistica şi literatura închisorilor şi lagărelor comuniste (2005); Năravuri româneşti. Texte de atitudine (2007); Un singur cer deasupra lor (roman, 2013; prima carte de proză realistă a autoarei).
