În această săptămână, am citit revistele România literară, Suplimentul de cultură.
–”România literară”, nr. 18/1 mai 2015. Din acest număr al României literare, nu mi-au atras atenția prea multe. Cel mai interesant articol a fost, în opinia mea, cel al lui Eugen Negrici-O mărturie, în care el își aduce scuzele despre ceea ce credea despre intebelic, antisemitism și societate înainte de citirea Jurnalului lui Mihail Sebastian: ”Jurnalul lui Sebastian se numără printre cele, extrem de puțne, care au izbutit performanța de a-mi produce – la vârsta la care astfel de lucruri ți se întâmplă foarte rar – o modificare de percepție. Și anume percepția asupra perioadei interbelice. Mi-am pierdut iluziile cu privire la exemplaritatea, la statutul ei de ghid moral post-revoluționar și de legendară vârstă de aur a istoriei naționale. Ca și mitul Americii, mitul acesta mi-a intrat în viață de foarte devreme, din copilărie, purtat de frazele nostalgice ale părinților îngroziți de ororile bolșevice, înglodați în lipsuri de tot felul și speriați de ce le poate aduce ziua de mâine.”
–”Suplimentul de cultură”, nr. 481/25 aprilie – 1 mai 2015. Ca de obicei, savuros de-a dreptul este Florin Lăzărescu. De data aceasta, scrie despre condiția scriitorului (român sau nu), înconjurat de tot felul de specialiști (editori specialisti, redactori specialisti, tehnoredactori specialisti, agenti de vanzari specialisti, PR-isti specialisti, librari specialisti, critici specialisti, ziaristi specialisti, traducatori specialisti, agenti literari specialisti, cititori specialisti): ”Altceva care sa conteze ar putea fi titlul (continutul e doar o anexa neglijabila). Si-l vor diseca si pe acesta. Sa nu fie unul banal. Trebuie ceva tipator, ceva care sa le zdruncine din temelii frigiditatea fata de literatura autentica. Sa fie ca un par in moalele capului. Sa le gadile pana la hohote, pana la lacrimi, orgoliul. Sa-i faca sa se creada cool, destepti. Apropo de asta, ofer gratis un pont: orice carte, indiferent de calitatea si de genul ei, va avea vanzari duble decat in mod obisnuit, daca va cobori la maximum de scabrosenie si de disperare pentru a atrage atentia, parodiind un bestseller al zilelor noastre: Suge-o, Ramona!. Pun pariu: orice autor, indiferent ce scrie, va vinde de doua ori mai mult decat in mod obisnuit, daca isi va intitula cartea Suge-o, Andrei! (pastrand numele faimosului autor cu „peste un milion de cititori online“).”
