În această săptămână, am citit revistele România literară, Suplimentul de cultură.
–”România literară”, nr. 51-52/5 decembrie 2014. Desigur, pentru mine personal, cel mai important articol din săptămâna ce a trecut a fost interviul luat lui Alex. Ștefănescu, care a apărut în ultimul număr din 2014 al României literare. Un interviu care i s-a părut foarte interesant chiar celui intervievat și a fost astfel publicat în cea mai cunoscută revistă literară de la noi. De altfel, interviul a apărut prima dată pe Filme-carti.ro. Mulțumim domnului Alex. Ștefănescu pentru oportunitate!
Câțiva critici literari participă la ancheta României literare (ultimul număr al anului) cu privire la Cărțile generației 2000. Mi-au atras atenția câteva dintre cuvintele lui Cosmin Ciotloș: ”În proză există Sorin Stoica, pe cât de înzestrat, pe atât de rapid dispărut dintre noi. Nu-i uit nici pe Florina Ilis (oscilez între cunoscutul Cruciada copiilor și nedreptățitul Viețile paralele), Marin Mălaicu-Hondrari (Lunetistul și mai ales Apropierea fiind piesele lui de rezistență), Filip Florian (Zilele regelui) și, din nou, Ionuț Chiva (care, cu Boddah speriat, și-a reconfirmat vocea inimitabilă din mai vechiul 69). Dacă lipsesc Dan Lungu (cel din proza scurtă) și Răzvan Rădulescu, e pentru că ambii au debutat înainte de data pe care o fixează ancheta ca punct de plecare.”
La final, excelentă incursiunea Antoanetei Ralian în Paradoxurile lui Oscar Wilde (”Paradoxurile lui Wilde, exprimate oral, făceau ocolul înaltei societăți britanice (deși usturător vizate) și erau preluate și publicate de presa vremii”). Iată câteva dintre acestea:
- Femeile nu-ți stârnesc niciodată imaginația. Le cunoști gândurile așa cum le cunoști bonetele. Nu au pic de mister. Sunt de-a dreptul transparente.
- În toată Londra există doar cinci femei cu care se poate susține o discuție. Și două dintre acestea nu pot fi acceptate într-o societate decentă.
- Arta este singurul lucru serios din lume. Și artistul e unica persoană din lume complet lipsită de seriozitate.
- Un subiect foarte frumos nu-l inspiră pe artist. Îi lipsesc imperfecțiunile.
- Nu există cărți morale sau imorale. Cărțile sunt sau bine scrise sau prost scrise. Asta-i tot.
- Un bărbat poate fi fericit cu orice femeie atâta timp cât n-o iubește.
- Învățământul e un lucru admirabil. Dar nu strică să ne amintim, din când în când, că nimic din ceea ce merită să fie cunoscut nu poate fi învățat.
–„Suplimentul de cultură”, nr. 462/29 noiembrie-5 decembrie 2014. Ioan Stoleru a relatat de la întâlnirea dintre Florin Lăzărescu și Marius Chivu, prilejuită de lansarea volumului de povestiri ”Sfârșit de sezon” al celui din urmă: ”„Prima intrebare mereu e «Despre ce e cartea?». Complicat, ar trebui sa vorbesc vreo zece minute“, a explicat Florin Lazarescu. In opinia sa, chiar daca, in calitate de critic literar, Marius Chivu stie cum se face o carte si a studiat tot felul de teorii, pentru a fi scriitor este nevoie de ceva mai mult, de „lucruri cu care te nasti, iar el le are“. „Ce scrie Marius acolo nu sunt subiecte alese ca sa placa unui anumit public, ci ala-i el, aia il macina, fie ca e vorba de o intoarcere in satul copilariei sau un sfarsit de sezon pe malul marii“, le-a spus scriitorul iesean celor prezenti in sala.”
Andrei Crăciun ne povestește despre un volum interesant, ”Între cer și pământ”, al islandezului Jon Kalman Stefansson: ”As fi spus ca: in nici o alta carte nu s-a mai dat asa vestea unei morti, ca in nici o alta carte nu s-a mai scris asa despre lumina, mare si cer. As mai fi spus ca: sunt putine cartile in care se intalneste intelepciunea de a fi ridicate asa cantece de slava cartilor, singurele intamplari pentru care merita sa traiesti si sa mori. As mai fi spus ca: in Intre cer si pamant exista sate si capitani orbi si corabiile lor fantastice, ca exista femei care isi desfac, pana la finalul fericit, picioarele si sufletul, intocmai ca in viata.”
