-Victor Buzura scrie pe blogul său despre Heli, film pe care l-am tot promovat in revista blogosferei cinefile din ultimele saptamani: ” Când Amat Escalante a câștigat premiul de regie la Cannes pentru acest film, m-am bucurat că măcar i-am văzut unul dintre filmele anterioare – Los Bastardos – chiar dacă nu mi-a plăcut aproape deloc. Cu „Heli”, el revine la Sud de granița dintre SUA și Mexic, într-o zonă rurală, deșertică, foarte săracă, depinzând de fabrica de asamblare automobile și de baza militară”. Nota lui: 3/5.
-Déjà Vu-ul lui Dan Chisu este un film interesant (mai cu seama ca mi-a placut Pescuit sportiv, filmat in acelasi mod, dar si prin prisma celor doua actrite din rolurile principale). Recenzia lui Ionut Mares de la Marele Ecran, mi-a trezit si mai mult interesul: ”La intersecţia dintre film cu ambiţii de experiment şi exerciţiu de stil practicat în general de tineri la început de „carieră” regizorală, Déjà Vu este o experienţă care se salvează pe alocuri de pericolul banalităţii în special datorită distribuţiei – Ioana Flora, prezentă aproape în toate cadrele, şi, într-un rol mai mic dar percutant, Mirela Oprişor, două din cele mai bune tinere actriţe de film din România -, dar şi unei lejerităţi care testează pe alocuri farsa, cu rezultate surprinzătoare.”
–Angela de la Anzhela Movies revine la seriile sale cinematografice, dezbătând în săptămâna ce a trecut ”Miniseriile de epocă”. Așa cum am comentat și pe blogul său, astfel de articole o diferențiază de multele bloguri cinefile ce comentează numai filme noi, filme comerciale americane, bloguri departe de filmele de calitate. Iată ce scrie ea în preambul: ” Cu devotament respectat pentru a captura ambianta mai multor perioade, astfel de filme au dost dezbatute in cateva serii. De data asta vreau sa va prezint o altfel de selectie. M-am oprit de data asta asupra miniseriilor care nu contenesc sa uimeasca prin surprinderea unor vremuri, comportamente si situatii demult uitate. Am ales asadar, 35 de astfel de drame si le-am inclus intr-un top la fel de subiectiv ca si cele de pana acum, fiind nevoita sa fac aceeasi precizare care va lasa libertatea sa faceti completari. Ordinea in care filmele sunt aranjate este direct proportionala cu placerea cu care le-am urmarit si revazut.”
(Jovi)
-De obicei in bookaholic.ro gasesc mai ales cronici de carte. Acum este vorba despre ”Behind the Candelabra”, cartea despre excentricul artist Liberace și filmul regizat de Steven Soderbergh despre care a scris Cristina Petrescu: ‘Nu știu câtă plăcere vă va face să citiți o carte biografică fără o valoare literară prea mare, despre un personaj mai puțin familiar culturii și societății noastre, dar vă recomandăm filmul, mai ales pentru jocul celor doi actori principali’
-Marian Radulescu scrie la liternet.ro despre ‘Viul cinema romanesc’ – un articol retrospectiva care incerca sa arunce o punte intre cinematografia romanesca dinainte si dupa 1990: ‘Insolite şi preocupate să găsească formule noi de limbaj cinematografic au fost o seamă de opere dinainte de 1990 (unele din ele, din cauza interdicţiilor de difuzare sau difuzării parcimonioase, sunt şi acum puţin sau deloc cunoscute, chiar de cei din branşă) ale lui Mircea Săucan (Casa de pe strada noastră, Ţărmul nu are sfârşit, Meandre, 100 lei), Victor Iliu (La „Moara cu noroc”), Iulian Mihu şi Manole Marcus (Viaţa nu iartă), Liviu Ciulei (Pădurea spînzuraţilor), Lucian Pintilie (Duminică la ora 6, Reconstituirea), Mircea Mureşan (Răscoala), Dan Piţa şi Mircea Veroiu (Nunta de piatră, Duhul aurului), Radu Gabrea (Dincolo de nisipuri), Dan Piţa (Filip cel bun, Concurs, Faleze de nisip, Pas în doi), Mircea Veroiu (Semnul şarpelui, Sfârşitul nopţii, Să mori rănit din dragoste de viaţă), Mircea Daneliuc (Cursa, Proba de microfon, Croaziera), Alexandru Tatos (Mere roşii, Secvenţe, Secretul armei… secrete), Andrei Blaier (Ilustrate cu flori de câmp), Iosif Demian (O lacrimă de fată, Baloane de curcubeu), Nicolae Mărgineanu (Un om în loden), Dinu Tănase (La capătul liniei), Stere Gulea (Moromeţii), animaţia lui Gopo şi Zoltan Szilagy ş.a. Salturile calitative înregistrate atunci (în raport cu majoritatea covârşitoare a filmelor româneşti de până la mijlocul anilor ’70) se datorau în special profesionalizării şi „intelectualizării” cinematografiei din România.’
-Colegii nostri de la ‘Marele Ecran’ au implinit cinci ani de la lansare, ocazie buna de bilant: ‘Pe 14 noiembrie 2008 incepeam sa publicam primele cronicute naive pe Marele Ecran. Cinci ani mai tarziu inca scriem, poate mai putin naiv ca-n primii ani dar, speram noi, cu acelasi entuziasm. Scriem in continuare (despre) ce vedem si nu ezitam sa dam socoteala despre ceea ce scriem. Cand am pornit nu aveam insa vreo idee unde exact vom ajunge iar daca am invatat un lucru acela ar fi ca uneori ajunge sa visezi un inceput de vis si, daca e interesant, altii se vor alatura ajutandu-l sa se materializeze.’ Le uram multi ani inainte, cu filme bune si cronici si articole pe masura!
(Dan)
Contributori: Jovi, Dan.
Recenzii filme pe Filme-carti.ro în această săptămână:
–”Thor: The Dark World” (2013)
1 comment
multam de citare (si de urari). dar, ca sa nu ramana lumea cu impresia ca am laudat Deja Vu, trebuie spus ca fragmentul ales este cam singura parte ”de bine” despre film, dorindu-mi ca recenzia sa fie mai degraba critica, la un film mediocru 🙂 (pe Metropolis i-am dat, cu indulgenta, 2 stele din 5)