Interviu

Călătorii literare cu Teodor Hossu-Longin: „Visez la un drum de o lună de zile prin Europa”

Invitatul cu nr. 15 în cadrul Anchetei „Călătorii literare”, o serie de interviuri de sezon cu scriitori români contemporani, este Teodor Hossu-Longin.

Teodor Hossu-Longin – Fost jurnalist sportiv și realizator tv, romancier, este autorul superbei cărți-album 10 povești și rețete pierdute prin Deltă. Totodată, este coordonatorul cărților din seria Memorialul Durerii, scrise de mama sa, Lucia Hossu-Longin. Cea mai recentă carte publicată este „Măștile din spatele măștii”, 2022, Editura Hyperliteratura.

– Este pasionat de călătorii scriitorul Teodor Hossu-Longin?

Am rămas un pasionat al călătoriilor, dar în ultimul timp le-am preferat pe cele făcute cu mașina din cauza reapariției fricii de avion. Am avut-o dintotdeauna, dar în perioada 1995 – 2015 am călătorit foarte mult pe toate continentele și cumva am depășit spaima, însă în ultima perioadă, pentru că n-am mai zburat, a revenit destul de “în forță”, așa că m-am orientat doar spre drumurile făcute pe șosea.

– Cum ar trebui să fie călătoria perfectă pentru scriitorul Teodor Hossu-Longin?

Visez la un drum de o lună de zile prin Europa – cu o mașină mare, adică spațioasă, pentru că… bagaje multe – alături de familie, cu opriri de câteva zile în Ungaria, Austria, Germania, Cehia și Slovacia, într-o primă fază. Vreau să ajung cu soția în Olanda și Italia, unde mă așteaptă prieteni buni, foști colegi de clasă din liceu și ar fi frumos să bifez într-un viitor nu foarte îndepărtat câte o vacanță în Normandia și pe valea Rinului. Planuri modeste, nu?

– Care a fost însă călătoria reală, pe care ai făcut-o, care s-a apropiat cel mai aproape de perfecțiune?

Camel Trophy, ca ziarist, în Tierra del Fuego – Chile și Argentina, 1998. Două săptămâni de vis, în care am călătorit cu un Land Rover prin acest tărâm incredibil, șofer fiind un englez de origine germană, cu tatăl fost ofițer german de blindate, căzut prizonier la debarcarea din Normandia. Ce povești de război – și nu numai – am auzit… Îmi spunea, de exemplu, că prenumele copiilor de sex masculin cele mai frecvente în Anglia, în perioada 1946-1950, au fost Hans și Karl, dacă îmi aduc bine aminte, deoarece mulți dintre prizonierii germani au rămas în “insulă” după ce au fost eliberați și și-au întemeiat familii acolo, iar pe băieți i-au botezat cu prenumele lor. “Țara de Foc” a reprezentat o experiență incredibilă, de care nu o să mai am parte, sunt convins, și care s-a încheiat spectaculos în Ushuaia, cel mai sudic oraș al lumii.

 

Alte două momente de referință au fost deplasările pentru NBA All-Star Game Cleveland 1997 și New York 1998. La Cleveland se sărbătoreau 50 de ani de la înființarea National Basketball Association și au fost prezenți cei mai reprezentativi 50 de jucători din istoria baschetului american, deci îți dai seama ce “balauri” am văzut, iar cu mulți am și stat de vorbă! La New York a avut loc debutul lui Kobe Bryant într-un “meci al stelelor” și a fost prima dispută de acest gen care i-a adus pe parchet ca adversari pe el și pe Michael Jordan. Ce atmosferă, ce petreceri, ce nebunie… Amintiri de pe tărâmul viselor!

– Ce cărți de călătorie a citit în copilărie și adolescență Teodor Hossu-Longin?

Sincer, nu am fost prea apropiat de acest gen literar, iar dacă am citit, nu mi le mai aduc aminte.

– Acum, la maturitate, care sunt cărțile preferate de călătorie ale scriitorului Teodor Hossu-Longin?

Citesc de ani buni proză română contemporană, proză modernă europeană și aproape tot (îmi place să cred) ce apare la editurile serioase despre Al Doilea Război Mondial. Cărțile de călătorie mai au mult de așteptat.

– Faci călătorii literare? Ai cărți-model (nu ghiduri de călătorie, ci beletristică) în funcție de care îți planifici călătorii?

Nu. Am citit (destul de) mult despre Dobrogea în general și Delta Dunării în special ca documentare pentru cartea-album “10 povești și rețete pierdute prin Deltă”. Lecturile au venit însă în urma multelor călătorii în Deltă pe care le fac anual pentru emisiunea mea “Mincinoșii”, de la Travel Mix TV, nu înaintea deplasărilor.

– Știu că sună clișeistic, dar ce cărți ai lua (nu neapărat) pe o insulă pustie sau într-o călătorie în locul tău de suflet, fie că e vorba de o insulă grecească sau caraibiană, fie în Provence sau Veneția?

Dacă am loc destul în bagaj – pentru că nu pot să citesc deloc “electronic” – nu m-aș despărți de Herman Hesse, Umberto Eco, Louis-Ferdinand Céline, toată seria Victor Suvorov (pseudonimul lui  Vladimir Bogdanovici Rezun) despre WW2 și volumele lui Mark Solonin despre Frontul de Est. Ar mai fi, dar nu mai pot căra nici eu ca la 20 de ani.

– Cărțile tale îndeamnă la călătorii și spre ce orizonturi? Care dintre cărțile tale se potrivesc cel mai bine pentru a fi luate în concediu?

Celor care vor să descopere deltele României – pentru că pe lângă Delta Dunării avem și Delta Neajlovului, la Comana –, să li se dezvăluie câteva dintre frumusețile Dobrogei, să afle povești neștiute din aceste zone, să deguste literar zece minuni culinare pierdute, dar regăsite de mine în amintirile bunicilor cu care am stat la taclale lungi și molcome în nenumărate seri deltaice, să se bucure de cele 100 de fotografii superbe ale lui Valeriu Leonov, le recomand cartea de care am pomenit puțin mai sus: “10 povești și rețete pierdute prin Deltă”.

 

Iar pentru cei care vor să-și amintească de începutul nebuniei numită COVID-19 și pot să privească în urmă (și) cu umor, le recomand ultimul meu roman, “Măștile din spatele măștii”.

– Unde vei călători vara asta, atât fizic, cât și literar?

În momentul ăsta știu sigur că în perioada 18 iunie – 1 iulie voi fi la Casa Scriitorilor “Zaharia Stancu” de la Neptun/Olimp, alături de familie și mulți prieteni, la fel ca în fiecare început de vară. Merg acolo de la vârsta de un an – de vreo trei decenii chiar și de trei ori pe sezon – și cred că m-aș simți îngrozitor de rău dacă aș rata acest concediu. În funcție de programul meu și al soției, de ce se mai întâmplă prin colțul ăsta de lume, de situația materială, în toamnă vom fi tot acolo, măcar pentru o săptămână. Alte destinații nu am trecut în calendar până în acest moment, dar, vorba aia, niciodată nu știi ce iese la zar!

Articole similare

Top 5 cele mai bune filme văzute pe Netflix în noiembrie 2019

Jovi Ene

Anim’est 2014: Competiția internațională 4

Andreea Andrusca

„Mă simt din ce în ce mai mult parte a literaturii române” (Péter Demény, interviu, FILIT 2024)

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult