Rabid (1977)
Regia: David Cronenberg
Distribuția: Marilyn Chambers, Frank Moore, Terry Schonblum
‘Rabid’, realizat în 1977, este al doilea film al lui David Cronenberg care se afla atunci la începuturile carierei sale. Regizorul canadian este unul dintre cei care au realizat cu succes ascensiunea de la filme horror ‘de nișă’ la mainstream-ul hollywoodic. Ca autor sau co-autor al scenariilor multora dintre filmele sale, a fost intoteauna fascinat de legătura dintre violență, sexualitate și maladiile cronice ale lumii în care a trăit și a făcut filme. Găsim în filmele sale anxietăți proiectate în situații extreme, dintre care unele, revăzute după câteva decenii dau un sentiment de premoniție. Povestea din ‘The Fly’ de exemplu, unul dintre filmele sale cele mai cunoscute, revine în actualitate în epoca manipulărilor genetice. ‘Rabid’, mai puțin cunoscut, merită o redistribuire măcar pentru faptul că aduce pe ecran scene petrecute cu 2-3 ani în urmă, familiare spectatorului de azi: o pandemie misterioasa care se răspândește cu repeziciune și ale carei origini nu sunt cunoscute; orașe în care se aplică politici de lockdown și se instituie stare de asediu; obligativitatea vaccinărilor și restricții impuse celor care se împotrivesc; viața normală și edificiul social care se destramă. Dacă David Cronenberg pare profetic, asta s-ar putea însă să fie fară voie. Regizorul canadian va fi vrut doar să facă o poveste cu vampiri și zombies.
Filmul începe cu un cumplit accident de motocicletă. Scene asemănătoare vom găsi în filme mai târzii ale regizorului. Eroina principală a filmului se numește Rose și viața îi este salvată după accident într-o clinică de chirurgie estetică aflată în apropierea locului accidentului. Chirurgul care conduce clinica decide să efectueze o operație de grefă de piele folosind o tehnologie netestata până atunci. Viața lui Rose este salvată, dar efectele asupra corpului și persoanei ei sunt dezastruoase: se va transforma într-un fel de vampir cu o sete nelimitată de sânge care își contaminează victimele cu un virus asemănător cu al turbării. Molima se răspândește cu o viteză fulgerătoare. Victimele devin un fel de zombies care îi atacă pe cei din jur. În câteva zile întreg Quebec-ul devine arena a unei distopii pandemice și starea de asediu este decretată în Montreal. În acest timp, Rose, evadată din clinică, încearcă să nege responsabilitatea în declanșarea catastrofei, dar setea de sânge o împinge în a căuta permanent noi victime.
Pornind de la o temă sci-fi clasică – pericolele aplicării necontrolate a descoperirilor științifice -, David Cronenberg dezvoltă povestea în direcții care aparțin genurilor filmelor cu vampiri și zombies, cu femei predatori sau anticipației distopice. Cam în toate aceste genuri ‘Rabid’ era la vremea sa un precursor și mulți alti creatori au pășit pe urmele sale. Combinația funcționează destul de bine. În cele 90 de minute de proiecție, povestea este introdusă și dezvoltată și personajele principale au destul timp pentru a fi cunoscute și pentru ca spectatorilor să le pese de soarta lor. În rolul principal a fost distribuită Marilyn Chambers, actriță provenind din lumea filmelor pentru ‘adulți’, și ea este foarte potrivită fizic și neașteptat de talentată ca actriță. David Cronenberg dozează bine cantitatea de ‘horror’ explicit pe care o arată pe ecran și lasă destul loc și imaginației spectatorilor. Rezultatul este un film care după normele de astăzi poate fi difuzat mainstream fără probleme. În perspectivă, interesul spectatorilor este amplificat de imaginea Montreal-ului anilor 70, orașul pasnic și familiar care aluneca în decurs de câteva zile în anarhie și violență. Aceasta este scena pe care David Cronenberg alege să dea formă și să-și desfășoare angoasele, rămase la fel de actuale și la 46 de ani de la premieră.
Nota: 7/10
(Sursă fotografii: IMDb.com)
