Rudele ţi le dă Dumnezeu şi uneori trebuie să mulţumeşti pentru asta: Demi Soeurs (2018)

Demi Soeurs (2018) – Trei surori adorabile
Regia: Saphia Azzeddine, François-Régis Jeanne
Scenariul: Saphia Azzeddine…(adaptare), Saphia Azzeddine…(dialoguri), Saphia Azzeddine…(scenariu), François-Régis Jeanne…(adaptatare), François-Régis Jeanne…(dialoguri), Joris Morio…(colaborare)
Distributia: Sabrina Ouazani, Alice David, Charlotte Gabris, Patrick Chesnais

Dupa o zi fierbinte de munca – si la propriu si la figurat, am mers la avanpremiera acestui film cu nadejdea unei comedii, care sa rupa oboseala si tensiunea acumulate in creier si in muschii incordati ai spatelui.  Speranta mi s-a implinit, am ras, m-am relaxat si am recomandat a doua zi amicilor aceasta comedie-spuma.

In ciuda faptului ca  manipuleaza o serie de clisee, ca are puncte comune cu “Qu’est-ce qu-on a fait au Bon Dieu? din 2014 – regia Philippe de Chauveron (ceva mai elevatat si mai bine inchegat), ca jongleaza extrem de lejer cu “isme” precum rasismul si cu sexualitatea, filmul este credibil, amuzant, stenic si cum spuneam, – spumos. Datorita faptului ca este viu, este posibil, are ritm, are umor, are dialoguri spirituale si dincolo de toate acestea surprinzi problemele actuale ale tinerelor din jurul nostru, probleme sociale, profesionale, psihologice, de suflet, de educatie, de apartenenta la diferite etnii si de integrarea in multiculturalismul unei Frante membra in Uniunea Europeana si deschisa lumii contemporane. Si peste toate acestea, vine distributia, excelent selectionata, trei tinere actrite talentate si frumoase, emblematice pentru personajele intruchipate, secondate de parteneri si partenere pe masura.

Cele trei “surori adorabile” ale acestei comedii sunt:

– blonda Lauren (29 ani), cochetand cu lumea modei pariziene si cu personajele ciudate si snoabe care o populeaza, in vesnica pana mare de bani, inteligenta, cu suflet bun, dar gata sa puna etichete rasiste … “jidanca, araboaica, negroteii” – dar mai presus de orice – o fiinta tanjind dupa o familie, dupa o mama frumoasa si zapacita, care apare si dispare ca un meteor din viata fiicei; iar Lauren stie ca tatal ei a murit de muuult timp.

– bruneta Olivia (28 ani) – provenind dintr-o familie de evrei askenazi si avand doua fixatii: sa salveze de la faliment si inevitabila pierdere, afacerea familiei, cofetaria iubitului sau tata – un tata adoptiv, care a crescut-o cu multa dragoste; dar Olivia mai are o dorinta obsesiva – un iubit potrivit, de aceeasi etnie cu a sa.

– si frumoasa bruneta Salma (26 ani) – musulmana de origine, avand o bunica, o mama si o sora mai mica si este profesoara la un gimnaziu de la periferie, acolo unde elevii vin din lumi diferite, apartin unor culturi diferite, dar invata sa se respecte si sa traiasca impreuna; iar motul de frisca este faptul ca Salma este inca virgina!

Ei si toate aceste trei tinere primesc cate o scrisoare din partea unui notar care il reprezinta pe biologicul lor tata proaspat decedat, care le lasa prin testament, in folosinta comuna, un minunat apartament in buricul Parisului.

Pentru cele trei “surori adorabile”, socul de a afla de existenta acestui tata (un Don Juan care inainte de a cadea prada unui Altzeimer, are grija si decenta de a-si rascumpara ceva din pacatele tineretii), socul de a se trezi cu cea de-a patra sora si un frate din casnicia tatalui (frate care e hotarat pe orice cale sa readuca apartamentul in averea familiei sale) … totul e nou, totul e interesant. Apartamentul superb il vor imparti… frateste… sau suroriceste 🙂 . Chiar si familiile Oliviei si Salmei se bucura, ba chiar mama Oliviei e tare multumita ca fiica sa – la cei 28 de ani – paraseste in sfarsit cuibul parintesc… nu uitati, Olivia e inca virgina 🙂 ).

Pentru personajele noastre incercarea de a se acomoda, de a se intelege, de a se respecta pe ele insele in raport cu respectul pentru celelalte, nu se lasa fara scantei, dar totul e plin de umor si spirit frantuzesc in melanj cu extractia etnica a fiecareia. Justine, cea de-a patra sora de tata, in varsta de 19 ani, intra si ea in cercul acesta al intelegerii si adaptarii. Plin de umor este si personajul notarului, un batran zaharisit tinut in frau de o tanara care ii papa banii 🙂 .

Personajele noastre invata impreuna “sa acepte neprevazutul” si “sa aiba incredere”! Si lucurile se aranjeaza! Pentru fiecare dintre ele.

Ritmul, dialogul, miscarea, camera de filmat, fondul sonor, sunt tinute in mana sigura de regizorii – Saphia Azzeddine si François-Régis Jeanne, cinematografia Christophe Gaillot  si cei doi semnatari ai coloanei sonore – Damien Bonnel si Hugo Gonzales-Pioli. Piesa din genericul final al filmului, “Papa I’m a Millionaire”, selectionata de cei doi muzicieni si interpretata de Kelis ft Andre, pune punct unei vizionari relaxata de multe faze amuzante, dar si serioase in ultima analiza.

Si in plus, cum spuneam, placerea de a le urmari pe actritele Sabrina Ouazani, Alice David, Charlotte Gabris, atat de frumos iubite de camera de filmatsi atat de naturale in maniera de comunicare a personajelor celor “trei surori adorabile”.

Da, multe clisee, momente de deja-vu…insa un film relaxant, amuzant si pe undeva, daca veti fi atenti – exista si lectii de viata, intelepciune atat de necesara intotdeauna si profunzimi aproape trecute cu vederea.

Nota: 7/10