Teheran Tabu (2017)
Regia: Ali Soozandeh
Cu: Jasmina Ali, Hasan Ali Mete, Zahra Amir Ebrahimi
‘Tehran Taboo’ este un film care nu ar fi putut fi realizat în Iranul de astăzi. Creatorul său, regizorul de film și animatorul Ali Soozandeh trăiește în exil și filmul a fost realizat în Germania și Austria, în 2017. Acțiunea se petrece în Teheranul zilelor noastre, o metropolă cu multe aspecte moderne (arhitectură, trafic, publicitate), oraș controlat și dominat însă de legile republicii islamice. Cinematografia contemporană iraniană a reușit să aducă pe ecran acest oraș și o parte din problemele politice și dilemele morale ale locuitorilor săi în multe filme, câteva remarcabile, dar nicio critică fățișă și nici abordarea deschisă a sexualității și a unor teme legate de statutul femeilor, nu ar fi putut apare așa de direct într-un film produs în Iran. Prin tehnica aleasă (animație derivată din joc de actorim în termeni de specialitate ‘computerized rotoscoping’), Soozandeh reușește să creeze un film modern ca mijloace de exprimare, și care expune deschis, aproape exhibiționist, unele dintre temele interzise sau greu de abordat pentru creatorii de film care trăiesc în Iran.
Din multe puncte de vedere, filmul lui Ali Soozandeh seamănă cu filmele colegilor săi care filmează în Iran. Străzile Teheranului, taxiurile, interioarele caselor, confruntarea cu autoritățile religioase și cu normele stricte ale moralității islamice, problemele de familie – toate sunt familiare celor care urmăresc filmele iraniene contemporane. Decorul este același, poveștile sunt însă diferite. Sunt în primul rând povești feminine, legate de situația femeilor într-o țară care acestea sunt supuse unei duble discriminări – celei politice alături de bărbați, celei sociale datorită statutului lor de femei într-o societate în care legile familiei, dar și cele economice sau profesionale subordonează femeile bărbatilor (soți, tati, frați). Departe de a asigura liniștea și siguranța morală dorită de autorități, represiunea crează o întreagă lume subterană caracterizată prin corupție, violență domestică, prostituție, droguri. Pot cetățenii de rând și în special tinerii de astăzi din Iran duce o viață normală? Punctul de vedere este destul de pesimist – din situația actuală par să existe doar două porți de ieșire: exilul sau moartea.
Ali Soozandeh continuă și extinde curentul animației ca format pentru docu-drama politică. Este foarte interesant de observat că sursa acestui curent și câteva dintre realizările sale marcante își au originea în Orientul Mijlociu. Și Marjane Satrapi, autoarea lui Persepolis, tot o iraniană care trăiește și lucrează în exil și israelianul Ari Folman, autorul lui ‘Vals cu Bashir’, provin din culturi în care imagistica reprezentând figura omenească este interzisă. Abordarea de către ei a animației este determinată nu doar de dorința de a folosi o formă de cultură populară devenită cvasi-universală, ci poate și ca un gest de frondă artistică și distanțare față de tradiții de constrângere. ‘Tehran Taboo’ reușește și artistic și politic, captivând atenția și transmițând un mesaj de frondă și un strigăt de ajutor. Filmul arată bine din punct de vedere estetic. Personajele sale feminine sunt bine conturate – mai ales pentru un film animat – și memorabile – pline de umanitate, demnitate, umor. Prin animația sa, sfidând interdicțiile și aducând la suprafață tabu-urile despre care nu pot vorbi la fel de deschis colegii săi, Soozandeh continuă și completează operele celorlalți cineaști ai Iranului de astăzi.
Nota: 8/10
(Sursă fotografii: IMDb.com, ZiarulMetropolis.ro)
1 comment
Frumoasa ideea, cel putin interesanta tema filmului si modul de filmare. Nu am vazut pana acum niciun film facut cu tehnica asta.