La fleur du mal (2003)
Regia: Claude Chabrol
Distribuția: Nathalie Baye, Benoît Magimel, Suzanne Flon
‘La fleur du mal’ realizat în 2003 de Claude Chabrol se deschide cu un cadru destul de lung în care aparatul de filmat ne plimbă la parterul și apoi la etajul unei vile burgheze pentru a se opri asupra unui cadavru, ghicim că este probabil urmarea unei morți violente. Cred că Alfred Hitchcock, maestrul suspansului pe care Chabrol l-a emulat în ultimele decenii ale carierei sale, nu ar fi refuzat să-și pună semnătura pe această scenă. Cui îi aparține cadavrul? Cum s-a ajuns la această moarte? Acestea sunt întrebările cărora ‘La fleur du mal’ le va răspunde. Nu este totuși vorba despre o simplă intrigă polițistă, căci Chabrol, respectând multe dintre regulile genului, este interesat mai mult de peisajul social – burghezia înstărită franceză cu violența mocnită și secretele îngropate în spatele bunelor maniere și stilului de viață rafinat.
Majoritatea personajelor filmului aparțin la trei generații ale unei familii bine situate, cu proprietăți, profesii liberale și afaceri lucrative și cu ambiții politice. Când una dintre doamnele familiei candidează pentru postul de consilier municipal cu șanse bune de a deveni primar, un adversar anonim distribuie un manifest tipărit (astăzi ar face-o pe rețelele sociale) în care dezvăluie detalii șocante despre familie. În spatele bunelor maniere, al meselor rafinate și al esteticii obiectelor cu care se înconjoară, familia pare să aibă un trecut și un prezent bântuit de infidelități conjugale, de tați care își trădează fii și de fii care își urăsc tații, de incest, și de morți accidentale suspecte, posibile crime. Problema este că aproape tot ce este scris în acel manifest este și adevărat. Viciul și corupția se transmit din generație în generație. Luis Bunuel descria in filmul său celebru din 1972 ‘Farmecul discret al burgheziei’, pentru acest film al lui Claude Chabrol un titlu alternativ ar putea fi ‘Oroarea discretă a burgheziei’.
Filmul este realizat cu grijă și tehnică cinematografică impecabilă. Jocul actorilor este perfect și admiratorii lui Nathalie Baye au ocazia să o vadă într-un rol consistent de maturitate. Este un film târziu al lui Claude Chabrol, regizorul din perioada Noului Val poate fi regăsit poate în felul în care tratează povestea de dragoste a celor din generația tânăra și în muzica subliniind și amplificând sentimentul de tensiune care se acumulează. Stilul de filmare este rece, cu multă atenție la detalii. Finalul este deschis dezbaterii spectatorilor, dar eroii filmului nu par să aibă prea multe ezitări sau scrupule. Petrecerea continuă.
Nota: 6/10
(Sursă fotografii: Nostaljifilmsevenler2.blogspot.com, IMDb.com, Cineday.orange.fr)
