Non uccidere (2015-2017, 2 sezoane)
Creator: Claudio Corbucci
Regia: Giuseppe Gagliardi, Lorenzo Sportiello, Claudio Noce, Adriano Valerio
Distribuția: Miriam Leone, Matteo Martari, Thomas Trabacchi
S-ar putea ca „Non-uccidere” să fie primul serial polițist italian pe care l-am văzut vreodată. Este o sursă neașteptată pentru filme de acest gen, cinematografia italiană fiind destul de renumită pentru neo-realism, pentru comedii, drame istorice sau pentru filmele foarte personale și creative ale marilor regizori precum Fellini. Desigur, avem și filmele de ‘horror’ ale lui Dario Argento, dar acestea sunt un gen aparte ele însele. Povestirile cerebrale legate de crime nu sunt ceea ce aș fi considerat o specialitate italiană, și de aceea „Non uccidere” creat de Claudio Corbucci este o surpriză pentru mine și una bună, aș spune.
Am urmărit cele 12 episoade din primele două sezoane, difuzate de ARTE TV, realizate în 2015 și 2016. Există un al treilea sezon pe care încă nu l-am văzut, trebuie să găsesc o ocazie bună și ceva timp. Episoadele vin în perechi de câte 40-45 de minute fiecare și bănuiesc că unele posturi au transmis episoade mai lungi care unesc două serii consecutive. Există două planuri de acțiune paralele – unul este o dramă de criminalistică procedurală care își găsește soluția la sfârșitul celui de-al doilea episod din pereche, cealaltă este un fir de acțiune mai lung, care cuprinde și el un element criminal și care o implică pe eroina principală, căpitanul de poliție Valeria Ferro și pe mama ieșita din închisoare unde își ispasise pedeapsa pentru uciderea tatălui Valeriei. Povestirile au loc în Torino și în jurul orașului. Nu am fost niciodată în acest oraș, dar simt că știu ceva despre el după ce am văzut „Non uccidere”.
Există o mulțime de motive pentru care mi-a plăcut serialul. Povestirile sunt bine scrise și soluțiile lor sunt logice. Majoritatea personajelor sunt credibile și jocul actorilor este foarte bun. Singurul minus dacă acest lucru poate fi numit minus este că actrița principală, Miriam Leone, pare prea tânără și prea frumoasă pentru rolul ei. Acțiunea se petrece în diverse medii sociale pe care scenariștii și regizorii episoadelor par să le cunoască foarte bine, cu muncitori și imigranți care trăiesc în zonele mai puțin norocoase ale orașului sau oameni foarte bogați care locuiesc în vile somptuoase. Unul dintre cele mai interesante două episoade are loc într-o mănăstire de călugărițe.
Producătorii seriei și-au adaptat bine instrumentele cinematografice folosind elemente ale cinematografului neorealist în unele dintre episoade sau abordând poveștile ca melodrame despre bogați în altele. În general, această dramă criminalistică combinată cu telenovele are exact efectul scontat.
