Phoenix (2014)
Regia: Christian Petzold
Distribuția: Nina Hoss, Ronald Zehrfeld, Nina Kunzendorf
‘Phoenix’ realizat de Christian Petzold în 2014 este un film aparent simplu, povestind aproape liniar o poveste cu doar trei personaje principale, dar care conține în el o complexitate de idei și de emoții pe care o au doar filmele sau operele literare de mare calitate. După ce am văzut filmul, am citit câteva cronici și opinii ale spectatorilor de pe IMDB, aproape fiecare interpreta în mod diferit ceea ce cu toții văzusem pe ecran, și interpretarea mea personală este și ea diferită de a lor. ‘Phoenix’ este cred o dovadă că subiectul Holocaustului nu este epuizat în arta filmului, că există încă aspecte și puncte de vedere semnificative care nu au fost explorate. Este de asemenea unul dintre putinele filme (sau cărți, sau alte lucrări artistice) care exploră tema complexa și explozivă a relației intre evreii germani supraviețuitori ai Holocaustului și tara pe care ei o considerau patrie și care în perioada nazistă s-a transformat pentru ei într-o mașină infernală de exterminare.
Acțiunea filmului se petrece în 1945, la scurt timp după terminarea războiului. Nelly Lenz (Nina Hoss) și Lene Winter (Nina Kunzendorf), supraviețuitoare ale iadului lagărelor de exterminare, se întorc în Germania. Este povestea unei imposibile întoarceri acasă, un acasă care nu mai există. Nelly este complet desfigurată și operația de chirurgie reparatorie pe care o suferă o transformă până la a nu mai fi de recunoscută nici macar de soțul ei Johnny (Ronald Zehrfeld). Acesta este adevăratul motiv? Revederea lor este ciudată. Nelly ar vrea să se reîntoarcă la viața ei dinainte, dar aceasta nu mai este posibil. Johnny pare convins că Nelly murise, dar vrea să o folosească pe femeia care seamănă cu Nelly pentru a pune mâna pe averea acesteia. Nelly decide să joace rolul străinei care se deghizează în ea însăși. O falsă identitate care se maschează în identitatea reală. Dar ce a mai rămas de fapt din identitatea ei după suferințele prin care trecuse? Nimeni dintre cei din jur nu par să fie interesați de ceea ce se petrecuse în lagărele morții și nu se consideră răspunzători pentru soarta supraviețuitorilor. Mai este posibilă revenirea? Relația dintre Nelly și Johnny este plină de semne de întrebare, în primul rând în ceea ce privește posibilitatea revenirii la normalitate după atrocitățile războiului, a reconcilierii, și a luptei împotriva uitării.
Calitatea filmului constă în evitarea retoricii și a melodramei în pofida temelor dificile care sunt abordate. Filmul este conceput cu uneltele filmului ‘noir’ combinate cu elemente ale filmelor germane care se petrec în mediul cabaretului. Berlinul în ruine, cu locuitorii săi fantomatici trezindu-se la realitate după experiențele războiului, cu ruinele în care cabaretul cu nume simbolic ‘Phoenix’ devine punctul de întâlnire al ocupanților cu localnicii, sunt construite cu atenție la detalii și filmate în mod expresiv. Ronald Zehrfeld dă rolului său doza necesara de ambiguitate care ne permite să ne întrebăm permanent despre adevărul amneziei și al transformării sale din soț în posibil complice la crimă, din muzician în escroc. Nina Hoss este extraordinară, trecerea de la desfigurare la frumusețe, de la traumă la decizia de a încerca imposibilul regăsirii și concilierii, sunt interpretate cu o bogăție de nuanțe și de trăiri. Scena finală este simbolica și memorabilă. ‘Phoenix’ este un film experiență, pe care îl recomand tuturor celor interesați de istoria Berlinului, a Germaniei și a Europei, dar mai ales de cinematografia de calitate.
Nota: 9/10
(Sursă fotografii: IMDb.com)
