Foreign Correspondent (1940) – Corespondent pentru străinătate
Regia: Alfred Hitchcock
Distribuția: Joel McCrea, Laraine Day, Herbert Marshall
‘Foreign Correspondent’ este al doilea film realizat de Alfred Hitchcock după ‘relocarea’ sa în Statele Unite. A fost filmat și lansat pe ecrane în același an 1940 ca și primul său film american, ‘Rebecca’, și a concurat cu acesta la premiul Oscar pentru cel mai bun film. ‘Foreign Correspondent’ a pierdut, la fel ca și în celelalte cinci categorii în care a fost nominalizat. Probabil că dacă premiile ar fi fost acordate cu un an mai târziu situația ar fi fost alta. Statele Unite nu intraseră încă în război și atitudinea anti-nazistă foarte clară a filmului era în acel moment controversată într-o Americă ezitând încă între izolaționism și implicarea în conflictul care începuse de un an în Europa. În plus, filmul era un film de acțiune, deci ca subiect mai apropiat de un ‘B movie’, deși costurile efectelor speciale realizate de Hitchcock nu fuseseră probabil foarte mici. În deceniile care aveau să urmeze Hitchcock avea să demonstreze că nu considera filmele de suspense și acțiune ca fiind cu ceva inferioare dramelor sau comediilor, relizand câteva dintre capodoperele și filmele de referință ale genului. ‘Foreign Correspondent’ deschide această direcție.
Acțiunea, bazată pe cartea de memorii a unui jurnalist cunoscut, se petrece în zilele premergătoare izbucnirii celui de-al doilea război mondial și în primele zile ale războiului. Tânărul ziarist american John Jones este trimis, sub un nume de condei, pentru a transmite știri publicului din Statele Unite despre tensiunile politice din Europa, amenințările războiului și eforturile de a preveni izbucnirea sa. Ajuns la Londra și apoi la Amsterdam îi cunoaște pe politicianul olandez Van Meer, pe magnatul Stephen Fisher, liderul unei organizații militând pentru pace, și pe frumoasa fiică a acestuia, Carole, de care, inevitabil, se îndrăgostește. Intriga se complică, în centrul acțiunii aflându-se Van Meer care deține secretul unui tratat cu clauze secrete de care depinde soarta păcii și a războiului. În chiar zilele în care are loc acțiunea filmului se încheia faimosul pact cu clauze secrete între Germania Nazistă și URSS-ul lui Stalin, desi nu este clar că la acest eveniment face aluzie filmul. Inevitabil, războiul izbucnește, și ziaristul american va fi printre primii care va aduce la cunostința opiniei publice americane evenimentele care se petrec în Europa. Pentru aceasta, viața sa este pusa în repetate rânduri în pericol. Sunt riscurile meseriei de jurnalist de război și cele ale eroilor filmelor lui Hitchcock, oameni obișnuiți care se trezesc antrenați în conflicte violente cu mize uriașe.
Hitchcock ar fi vrut să beneficieze de prezența pe afiș ale unor vedete că Gary Cooper sau Joan Fontaine (cu care filmase ‘Rebecca’), dar studiourile nu au reușit să asigure participarea acestora. Gary Cooper avea să regrete mai târziu, se spune. Joel McCrea și Laraine Day sunt actori buni, care-și fac OK treaba, dar nu datorită actorilor strălucește filmul. Câteva roluri mai mici, unele negative, dau ocazia unor interpretări mai interesante, cum se întâmplă în multe dintre filmele lui Hitchcock dar și ale expresioniștilor germani. Nu lipsesc scenele spectaculoase, dintre cele mai bune din filmele de acțiune ale lui Hitchcock: prăbușirea avionului în mare, tentativa de asasinat din turn, o foarte originală scenă care se petrece într-o moară de vânt olandeză și episodul asasinatului pe trepte în care am bănuială că Hitchcock îl cita pe Eisenstein. Scena finală este impresionanta și – aproape de necrezut – și premonitorie, căci filmul a fost realizat înainte de bombardarea sălbatică ale Londrei de către aviația germană. Eroul ziarist, transmițând din întunericul Londrei bombardate, le spune compatrioților săi americani ‘Țineți luminile aprinse’! Un final simbolic și cu impact puternic. Alfred Hitchcock, maestrul cinematografiei escapiste realiza aici poate cel mai angajat film al carierei sale.
Nota: 8/10
(Sursă fotografii: IMDb.com)
