Filme Filme europene

Cel mai nebun sfârșit al lumii: The World’s End (2013)

The World’s End (2013)
Regia: Edgar Wright
Distribuția: Simon Pegg, Nick Frost, Martin Freeman

După titlu, ‘The World’s End’ ar trebui să aparțină genului apocaliptic. Filmul regizat în 2013 de Edgar Wright își îndeplinește această promisiune însă numai spre final. Începe ca un film despre nostalgie și despre comparația dintre speranțele tinereții și realitate. Continua ca o comedie socială și de caractere pentru a se transforma într-o farsă horror cu invadatori extratereștrii sau poate roboți. Ultimul pub din traseul de 12 astfel de instituții parcurse de un grup de cinci prieteni adunați să sărbătorească 20 de ani de la terminarea liceului se numește ‘The World’s End’ și numele nu este întâmplător. Ceea ce mi s-a părut remarcabil în filmul regizorului britanic este faptul că el reușește să fie credibil în fiecare dintre cele patru genuri cinematografice abordate succesiv, și că legătura dintre acestea pare destul de naturală, iar dialogurile spirituale pline de umor britanic reușesc să mențină în permanență cota de comic. Acest amestec aparent imposibil de genuri cinematografice funcționează peste așteptări.

Scenariul este scris de regizorul Edgar Wright și de actorul Simon Pegg care interpretează rolul lui Gary King, șeful grupului de bărbați care se regăsesc după 20 de ani și decid (sau sunt convinși de Gary) să refacă traseul pub-urilor tinereții. Aparent cel mai puțin ‘realizat’ dintre toți, aceasta reîntâlnire este poate pentru Gary un exercițiu din cadrul curei de dezintoxicare (alcool? droguri? nu vom ști clar). Aburii alcoolului acumulați după al 3-lea sau al 4-lea pub facilitează trecerea de la comedia socială la filmul de sci-fi care ar avea nuanțe de horror dacă totul nu ar fi atât de comic. Creșterea treptata a gradului de nebunie face ca efectele pirotehnice spre final să pară aproape firești. Filmul are un epilog, și el suficient de surprinzător, care merita să fie așteptat cu răbdare.

Pe lângă Simon Pegg am remarcat și interpretările excelente ale lui Martin Freeman și Eddie Marsan. Singura prezență feminină mai consistentă este cea a lui Rosamund Pike (sora unuia dintre bărbați și interesul romantic al tuturor celorlalți) într-un rol cam subțire pentru talentul ei. Apare și Pierce Brosnan, și el sub-distribuit. Poate însă că cei doi au dorit pur și simplu să-și pună numele pe genericul acestei comedii apocaliptice puțin obișnuite, care reușește să ofere publicului un divertisment care nu evită stereotipurile genului dar le combină cu idei originale și cu dialoguri spumoase în stil britanic. ‘The World’s End’ reușește să distreze fară să dea impresia că ți-ai pierdut vremea cu vizionarea.

Nota: 8/10

(Sursă fotografii: IMDb.com)

Articole similare

Un sequel prea mult: Borsalino and Co. (1974)

Dan Romascanu

O versiune bizară a temei Jekyll / Hyde: Madame Hyde (2017)

Dan Romascanu

Problemele familiale ale producătorilor de vin: „Ce qui nous lie” (2017)

Dan Romascanu

Leave a Comment

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult