Allied (2016) – Aliatul
Regia: Robert Zemeckis
Distribuția: Brad Pitt, Marion Cotillard, Jared Harris
Am convingerea că Robert Zemeckis a conceput ‘Allied’ (2016) ca pe un omagiu adus unuia dintre filmele mele cele mai îndrăgite – ‘Casablanca’ (1942) al lui Michael Curtiz. Prima parte a acțiunii se petrece exact în 1942 la Casablanca și atmosfera este atât de asemănătoare încât mă așteptam ca la una dintre mesele vecine celor la care stăteau protagoniștii interpretați de Brad Pitt și Marion Cotillard să se așeze Humphrey Bogart și Ingrid Bergman. Mai târziu o scenă cheie citează cântarea sfidătoare a Marseillezei într-un local plin de militari germani. În fine, scena finală are loc pe un aeroport. ‘Allied’ are, desigur, o intrigă complet diferită, și povestea ne va purta în continuare în Londra din timpul bombardamentelor și în Franța încă ocupată spre sfârșitul războiului. Zemeckis este autorul câtorva mari succese cinematografice ale ultimelor trei decenii. Aici reușește ‘doar’ să realizeze un film bun. A trecut oare vremea povestirilor romantice combinate cu cele de spionaj care se petrec în timpul celui de-al doilea război mondial? Nu cred că aceasta este problema, ci mai degrabă ceva prea multe erori istorice în scenariu și o suprinzatoare (mai ales pentru Zemeckis) lipsă de inspirație în lucrul cu actorii.
În scena care deschide ‘Allied’, Max Vatan, eroul canadian al filmului este parașutat în deșert. Misiunea lui este să ajungă la Casablanca unde va lua legătura cu agenta franceză Marianne Beauséjour, având misiunea de a-l asasina pe ambasadorul german. Cei doi trebuie să se deghizeze în soț și soție. Deghizarea se transformă în atracție care se transformă în iubire. După executarea misiunii, ajunși la Londra cei doi se vor căsători și vor avea un copil. Idilica poveste de dragoste riscă însă să se transforme într-o dramă combinată cu o poveste de spionaj în contextul războiului, atunci când Marianne este bănuită că ar fi spioană germană. Cum va rezista iubirea dintre cei doi protagoniști? Cine este cu adevărat Marianne, femeia care îl cucerise pe Max, ceea cu care trăise o iubire intensă, cu care întemeiase o familie?
Scenariul lui Steven Knight are câteva probleme majore în construcția povestii de spionaj, începând de la motivele primei acțiuni de sabotaj, trecând prin metodele contra-spionajului britanic și până la final. Toate acestea sunt însă, poate, mai puțin importante, căci relația dintre bărbatul și femeia care se cunosc și se îndrăgostesc în condițiile de tensiune ale războiului și ale activităților lor clandestine este bine scrisă și se justifică psihologic. Robert Zemeckis este cunoscut ca un regizor care își alege bine actorii pe care îi dirijează cu finețe și atenție la detaliu. Asta se întâmplă și aici, și nu pot spune nici macar că Brad Pitt și Marion Cotillard realizează roluri rele, dar ceva nu funcționează în legătura dintre cei doi. Pasiunea din poveste nu trece ecranul. Rămânem cu placerea de a-i vedea pe Brad și Marion împreună, cu o poveste destul de interesantă pentru a ne ține pe scaune de-a lungul întregului film, cu muzica copleșitoare a lui Alan Silvestri și cu descrierea convingătoare și spectaculoasă (chiar dacă unele detalii nu sunt foarte exacte) a atmosferei din Casablanca și Londra perioadei războiului. Pentru partea de pasiune avem amintirea scenelor cu Humphrey Boggart și Ingrid Bergman.
Disponibil pe SkyShowTime.
Nota: 7/10
(Sursă fotografii: IMDb.com)
