Big Miracle (2012) – Misiune de salvare
Regia: Ken Kwapis
Scenariul: Jack Amiel & Michael Begler, Tom Rose – cartea “Freeing the Whales: how the media created the world’s greatest non-event”
Distributia: Drew Barrymore, John Krasinski, Mark Ivanir, Kristen Bell, Dermot Mulroney, Tim Blake Nelson, John Pingayak, Ahmaogak Sweeney, Michael Gaston, Ted Danson, Vinessa Shaw
Pentru ca suntem din ce in ce mai blazati in contactul zilnic cu aglomerarea evenimentelor de toate felurile, s-ar putea ca acest film sa para unora ca trateaza un subiect mundan. Eu zic ca nu este asa, pentru ca inspirandu-se din cartea lui Tom Rose “Freeing the Whales: how the media created the world’s greatest non-event” publicata in 1989, aceasta pelicula transpune bogat vizual si echilibrat emotional o intamplare extrasa din realitate si care intradevar s-a propagat in timp real si cu impact puternic pe toate canalele de comunicare in octombrie-noiembrie 1988. Si care a reusit sa solidarizeze enorm de multi oameni intru salvarea unei familii de balene cenusii compusa din Fred, Wilma si puiul lor Bam-Bam. Si care a reusit sa sparga barierele politice si a a investit cu infuzie de inteligenta, sentimente si mai ales fonduri materiale (chiar daca aceste fonduri au manipulat alegatorii sau au impulsionat afacerile) intru succesul unei actiuni umanitar-ecologice.
Prin intermediul acestui film am facut si noi, spectatorii, o incursiune in Alaska, la Barrow Point, pe malurile Marii Beaufort, intr-o lume incredibil de aspra si neprietenoasa, unde insa, am cunoscut o societate prietenoasa, oameni care au invatat sa traiasca normal adaptandu-se vitregiei naturii. Si alaturi de bastinasii inuiti, la -500C, invata sa reziste si sa actioneze reprezentanti ai mass media, activisti Greenpeace, oameni de afaceri si sponsori ai actiunii de salvare … o comunitate de conjunctura si o comuniune de eforturi avand ca tinta eliberarea balenelor din inchisoarea ucigasa a gheturilor. Ba…chiar cu mult umor, ne este prezentata si implicarea celor de la varf: Gorby si Ronny, care si-au dat mana (virtual vorbind), pentru a infrange zagazurile gheturilor sub prova impresionantului spargator de gheata sovietic. Razboiul rece s-a topit in fata adevaratelor gheturi. De altfel, chiar am citit de curand ca cei doi, Gorbaciov si Reagan au facut impreuna o vizita in Islanda – (nu foaaaaaarte departe de Alaska) in anii 80 si o statuie construita ulterior, sta marturie acestei intalniri.
Sigur ca tonul si atmosfera filmului sunt optimiste, sigur ca toate greutatile tehnice – de mici sau de mari proportii sunt infrante, sigur ca toate conflictele interumane, interprofesionale sau de afaceri sunt surmontate, sigur ca nu intelegem – dar nici nu insistam – ca Greenpeace se implica cu doar doua persoane in actiune, sigur ca dragostea si sentimentele de apropiere intre eroi isi au locul lor nelipsit, dar si bine incadrat in ansamblu… Insa ceea ce conteaza este povestea, motivatia si sinceritatea ei, caracterele personajele care o strabat si happyendul care ne multumeste, oricare ar fi varsta si experienta noastra de viata. “Where are they now” … Fred si Wilma …au reusit sa uneasca atatia si atatia oameni intru salvarea lor.
Desi fiecare personaj in parte, poate cu exceptia reporterului cameraman Adam Carlson (John Krasinski), activistei Greenpeace Rachel Kramer (Drew Barrymore) si magnatului McGraw (Ted Danson), nu are cate un rol de intindere, totusi fiecare creioneaza caractere si determinari bine conturate si ne devine simpatic. Pustiul inuit Nathan (Ahmaogak Sweeney), bunicul sau intelept Malik (John Pingayak), colonelul Scott Boyler (Dermot Mulroney), Dimitri (Mark Ivanir) sau femeile puternice din spatele barbatilor puternici – Ruth McGraw (Kathy Baker) si Kelly Meyers (Vinessa Shaw) sunt personaje investite cu mare charisma de catre actorii care le interpreteaza si ne transmit mesajul filmului.
Drew Barrymore si John Krasinski fac o echipa buna si credibila in acest film si poate si pentru ca – dincolo de faptul ca sunt actori talentati sunt si oameni care si-au insusit povestea si mesajul ei de solidaritate umana.
Cinematografia lui John Bailey ne-a adus cu acuratete si pe alocuri chiar si cu poezie atmosfera inedita a acestui spatiu special pentru spectatori … Alaska, gheturile sale si oamenii sai. As fi curioasa cum s-au desfasurat, si mai ales daca s-au realizat in acest mediu real, filmarile subacvatice! Poate voi gasi explicatii relevante pe internet.
Coloana sonora originala semnata de Cliff Eidelman (care a mai “compus pentru balene” – vezi Free Willy) este bogata si nuantata.
Regizorul Ken Kwapis, care are la activ regia multor productii si seriale TV, dintre care si in Romania s-a putut urmari “The Office” a avut sarcina coagularii unei desfasurari mari de actori, spatii si oameni de productie si a realizat un film curat si deosebit de stenic.
1 comment