Miles Ahead (2015)
Regia: Don Cheadle
Distribuția: Don Cheadle, Emayatzy Corinealdi, Ewan McGregor, LaKeith Stanfield
‘Miles Ahead’ este titlul unui album al legendarului trompetist de jazz Miles Davis, lansat în 1957. Don Cheadle a preluat titlul acestui album pentru filmul din 2015 pe care l-a dedicat lui Miles Davis și care îl are ca protagonist. Trebuie să fiu prudent în a defini cărui gen aparține acest film. Desi îl are ca erou principal pe celebrul trompetist, nu este vorba despre un film biografic. Acțiunea se concentrează pe două perioade ale vieții și creației lui Davis, despărțite de aproape două decenii. Faptele descrise în film sunt în mare parte imaginare, dar esența personajului este exactă. Ar trebui să fiu prudent în a numi ‘Miles Ahead’ un film de jazz. Am aflat în acest film că lui Miles Davis nu-i placea termenul de ‘jazz’ și dorea ca muzica sa să fie numita ‘muzica sociala’. Mie, să fiu sincer, acest termen – ‘muzică socială’ – nu-mi place. Dar ce contează? ‘Miles Ahead’ este un film minunat cu muzică excepțională, care pe mine m-a satisfăcut din multe puncte de vedere.
Filmul imaginează viață lui Miles Davis în două perioade de criză personală din viața sa. În anii ’70, vreme de câțiva ani, trompetistul care începea să devină o legendă, s-a retras din viața muzicală, de pe scene sau din studiourile de înregistrare. Se zvonea că face muzică în studioul său, avea chiar un contract cu studiourile Columbia pe care însă nu se grăbea să-l onoreze. În timpul acesta picta – Davis fiind și un artist plastic de talent. Rechinii studiourilor vor să puna mana pe banda cu înregistrările sale de studio folosind mijloacele mafiei. Un reporter, Dave Braden, încearcă să spargă zidul singurătății artistului și să-i ia un interviu, poate să-i determine sau să-i grăbească întoarcerea pe scena muzicală. Intre cei doi se înfiripă o relație care ar putea fi numită prietenie, însă o prietenie presărată cu violență, droguri, bătăi cu pumnii (Miles Davis era pasionat de box) și împușcături. Criza artistului poate că își are originile în probleme personale mai vechi, în special în căsnicia ratată cu dansatoarea de mare talent Frances Taylor, care își întrerupsese cariera pentru a-l susține în anii săi de maximă creativitate. În fapt, daca povestea aceasta are vreo morala, aceasta ar fi că din crizele personale se poate naște artă la cel mai înalt nivel. Crizele personale și cele artistice nu merg neapărat mână în mână.
Scenariul original pleacă de la elemente reale din biografia lui Miles Davis, dar crează în jurul lor o poveste și câteva personaje fictive. Este vorba despre o alegere selectivă din viața unui artist complex, alegând momente de criză dar minimizând evenimente documentate cum ar fi violența domestică din căsnicia sa. De aceea, încadrarea în categoria filmelor biografice nu prea funcționează. Faptele petrecute în anii ’70 sunt relatate aproape în termenii filmelor cu gangsteri gen Tarantino, ceea ce combinat cu flash-back-urile din anii ’50 și cu interviul stil documentar care deschide și concluzionează filmul crează un mixaj interesant. Creațiile actoricești sunt memorabile. Don Cheadle în primul rând se topește în rol. Actorul nu numai că a studiat fizionomia și gesturile lui Miles Davis, dar și le-a asimilat perfect, învățând să cânte și la trompetă ca parte din procesul de creare a rolului. Emayatzy Corinealdi este o formidabilă distribuire – frumoasă, carismatica, excelentă dansatoare. În fine, Ewan McGregor crează unul dintre rolurile cele mai bune ale carierei sale. Adevărata magie este însă muzica, și ea dă excepționala calitate a filmului, amintindu-ne că ‘Miles Ahead’ este o viziune personală a lui Don Cheadle despre un artist de excepție – Miles Davis.
Nota: 9/10
(Sursă fotografii: IMDb.com)
