”Viața nemuritoare a Henriettei Lacks. Povestea femeii care a schimbat medicina secolului XX”, de Rebecca Skloot
Editura Publica, Co-Lectia de Stiinta, Bucuresti, 2018
Titlul original: The Immortal Life of Henrietta Lacks
Traducere din engleza de Silvia Dumitrache
Aceasta carte a mai vazut lumina tiparului in anul 2012, la Editura Pandora M si la momentul acela nu am ajuns sa o citesc, o greseala remediata acum in 2018, prin intermediul aparitiei volumului la Editura Publica, beneficiind de aceeasi traducere a Silviei Dumitrache.
“Viața nemuritoare a Henriettei Lacks” nu este o lectura usoara pentru ca asa cum spune autoarea in Prologul sau, “Aceasta nu este o carte de fictiune. Nu au fost schimbate numele si nu au fost inventate personaje sau evenimente. Pe parcursul scrierii ei, am realizat interviuri care insumeaza mai mult de o suta de ore, cu familia si cu prietenii Henriettei Lacks, precum si cu avocati, specialisti in etica, oameni de stiinta si jurnalisti care au scris despre familia Lacks.”
Dar as spune ca nu este o lectura usoara pentru ca, in ciuda armoniei si cursivitatii evenimentelor si a scriiturii, in ciuda explicatiilor formulate la nivel inteligibil pentru nespecialistii in domeniul problematicii medicale si legislative conexe, lucrarea supune atentiei si analizei cititorului aspecte complexe legate de societatea anilor ’50, de nivelul cunostintelor de igiena si mai ales de igiena sexuala sub toate aspectele, de nivelul relatiilor sexuale si al casatoriilor intre rude (recte veri primari), aspecte inedite legate de nivelul asistentei medicale si cercetarii in domeniu la mijlocul secolului 20 in mari centre spialicesti si institute de cercetare, de etica si deontologia profesionala privind aceste domenii. Aspectele rasismului in acea perioada (neeradicate total nici in zilele noastre), aspecte inedite si zguduitoare privind eforturile cercetatorilor in domeniul luptei cu cele mai cumplite boli ale lumii… cancerul, poliomielita, Parkinsonul, gripa…Aspectele legislative care trebuie strict corelate cu nivelul cercetarii stiintifice si cu statutul de cetatean al bolnavului. Aspectele legate de massmedia, de propagarea stirilor si de infiltrarea, insinuarea si patrunderea stirilor in constiinta publicului. Aspectele pecuniare in domeniu, deloc de neglijat!!!
Edificator in acest sens este motto-ul ales de catre autoare, in deschiderea lucrarii sale: “Nu trebuie sa privim nicio persoana ca pe o abstractiune. In schimb, trebuie sa vedem in fiecare persoana un univers cu propriile lui secrete si comori, cu propriile sale suferinte si cu o anume putere de a triumfa.” (Elie Wiesel – din The Nazi Doctors and the Nuremberg Code).”
Henrietta Lacks (cunoscuta in epoca si sub numele de Helen Lane sau Helen Larson, sau pur si simplu HeLa, acesta din urma fiind “numele de cod al primelor celule nemuritoare din istorie – celulele ei, colectate din cervixul sau, cu doar cateva luni inainte sa moara”. Aceasta este femeia dintr-o familie de afro-americani fermieri, cultivatori de tutun, ale carei “celule din tumoarea canceroasa cervicala, continua sa traiasca pentru totdeauna si sa se inmulteasca spectaculos – celule cumparate, vandute, ambalate si livrate trilioanelor de laboratoare din intreaga lume (…) si care au contribuit la unele dintre cele mai importante progrese din medicina: vaccinul poliomiletici, chimioterapia, clonarea, cartografierea genetica, fertilizarea in vitro (…) Este imposibil de stiut cate celule ale Henriettei exista stazi. Un savant a estimat ca, daca ai pune pe un cantar celule HeLa produse vreodata, ar ajunge la peste cincizeci de milioane de tone – un numar de neconceput, avand in vedere ca o celula nu cantareste, practic, mai nimic. Un alt om de stiinta a calculat ca, daca am pune cap la cap toate celule Hela produse vreodata, acestea ar infasura Pamantul de cel putin trei ori, distanta acoperita fiind de saisprezece milioane de metri.”
“O eroina a medicinei, inca neridicata in slavi”. “Datorita culturii celulare”, a scris Davidson in Collier’s, lumea “se afla in pragul unei noi ere, una incurajaoare, in care cancerul, bolile mintale si, de fapt, aproape toate bolile care acum sunt vazute ca incurabile vor inceta sa il mai tortureze pe om”.
Insa, o data cu deconspirarea numelui celei etichetata pana atunci (1953) HeLa si facut public, pas cu pas, in timp, peste 20 de ani, familia a aflat. A aflat de despre recoltarea neautorizata de celule, a aflat despre banii obtinuti din vanzarea loturilor de celule, membrii familiei au fost si ei testati… Deborah Lacks fiica Henriettei a fost extrem de interesata sa afle cine a fost mama ei si sa inteleaga care i-a fost contributia in domeniul medicinei, angrenandu-i si pe tatal sau, fratele sau si restul familiei in sprijinul cercetarilor intreprinse timp de 10 ani de catre autoarea lucrarii (reporter cu mult fler si rabdare si pregatire teoretica adecvata). O familie care cu greu s-a lasat intervievata, judecand la nivelul ei de pregatire intelectuala si de nevoi materiale. Fiul Henriettei “de pildă, era convins că <<celulele mamei o să-l facă pe Stevie Wonder să vadă>>”.
Deborah a suferit un infarct si a murit mai 2009, cu putina vreme inainte de final spunand: “dar poate ca voi reveni sub forma unor celule HeLa ca mama mea. Asa, am putea sa facem bine in lume, impreuna. Cred ca mi-ar placea asta.” Si pana la urma aceste ganduri conteaza.
Ultimul capitol al lucrarii se intituleaza “Unde sunt acum” si face o trece in revista atat a membrilor familiei Lacks, cat si a medicilor, cercetatorilor, personalitatilor din legislativ si a oamenilor politici implicate si cu care autoarea a interactionat pe parcursul documentarii sale si elaborarii acestui volum “Viața nemuritoare a Henriettei Lacks. Povestea femeii care a schimbat medicina secolului XX”.
La acest link, puteti sa o ascultati pe Rebecca Skloot cu ocazia lansarii volumului “Viața nemuritoare a Henriettei Lacks. Povestea femeii care a schimbat medicina secolului XX”. Volumul a castigat in anul 2011 “The National Academies Communication Award for best creative work that helps the public understanding of topics in science, engineering or medicine” si s-a vandut in 1,250,000 exemplare (in toata media), insumand aprox. $32,500,000(USD).
New York Times apreciaza ca “Rebecca Skloot povesteste lucruri despre stiinta intr-o maniera lucida, trateaza cu prudenta politicile rasiale ale medicinei si relateaza cu multa delicatete istoria, adesea dureroasa, a familiei Lacks. Ea vorbeste, de asemenea, despre nemuritoarele celule HeLa, intrand cu mult curaj in zona profund spirituala in care familia Henriettei a ajuns sa inteleaga prezenta eterna a acesteia in lume. Scrierile despre stiinta contin mai ales fapte, narate neutru. Insa cartea de debut a Rebeccai Skloot este curajoasa si uimitoare”.
In anul 2017, HBO a realizat ecranizarea acestei carti, in regia lui George C. Wolfe, Cu: Oprah Winfrey, Renée Elise Goldsberry, Sylvia Grace Crim, Reed Birney. Regia: George C. Wolfe, Scenariul: Peter Landesman, Alexander Woo, George C. Wolfe si Rebecca Skloot, cu Oprah Winfrey in rolul Deborah.
Universitatea si Spitalul Johns Hopkins din Baltimore spune astazi ca “Johns Hopkins aplaudă și participă în mod regulat la eforturile de sensibilizare cu privire la viața și povestea lui Henrietta Lacks. Am fost mândri să susținem cercetarea și dezvoltarea cărții filmului oferind acces deplin la arhivele Hopkins și acordând permisiunea HBO de a filma mai multe scene pentru film in campusul Hopkins.
Publicarea cărții lui Skloot i-a determinat pe cei de la Johns Hopkins să revizuiască interacțiunile noastre in legatura cu Henrietta Lacks și cu familia Lacks de peste 50 de ani. În mai multe puncte de-a lungul acestor decenii, am constatat că Johns Hopkins ar fi putut – și ar fi trebuit – să facă mai mult pentru a informa și a lucra cu membrii familiei Henriettei Lacks din respect pentru ei, intimitatea și interesele lor personale.
Suntem profund angajați în eforturile permanente din instituțiile noastre și din alte părți de a onora contribuțiile Henriettei Lacks și de a asigura protecția și îngrijirea adecvată a informațiilor medicale ale familiei Lacks.”
