Ion-Valentin Ceausescu scrie la SemneBune despre jurnalul Elenei-Margareta Ionescu aparut la Editura Vremea sub titlul ‘Cu si fara Nae Ionescu’: ‘Însă Nae Ionescu, așa cum mărturisește ea mai târziu în aceeași notă, nu avea timp de ceva atât de mic precum dragostea. Era ambițios, își urmărea cariera de profesor și de mentor al unei strălucite generații despre care toată lumea știa, era implicat în politică și în plus, era curtat de multe femei. Astfel că au trebuit să se despartă. E păcat că jurnalul se axează cu precădere pe lumea interioară a gândurilor Elenei Margareta Ionescu, o lume bogată, fără îndoială, și extrem de vie, însă ar fi fost interesant de cunoscut viața de toate zilele a lui Nae, așa cum o vedea soția sa, dar și a lumii care era într-o continuă schimbare. Nimic despre arestările lui Nae, nimic despre război, nimic despre instaurarea comunismului. Doar la moartea lui Nae Ionescu ea scrie două pagini tulburătoare, care îl fixează bine pe acesta, îi scoate la iveală sufletul. Dar, după cum scrie de multe ori de-a lungul jurnalului, acesta nu a fost niciodată destinat altui ochi decât al ei și ea era mai interesată de ce i se întâmplă ei, în lumea ei, decât de lumea înconjurătoare, iar dacă apare ceva din lume în jurnal atunci este vorba despre întâlniri mondene, pe care le ura, concerte, pe care le adora sau note de călătorie. Un mare merit al autoarei este că putea să surprindă în câteva cuvinte caracterul unui om sau natura unei fapte, așa cum le vedea ea, bineînțeles. Dar era sinceră, egală cu sine și neiertătoare cu nimeni, mai ales cu ea, al cărei moto de o viață a fost: Clear thinking, clear living.’
LA BookMag am gasit recenzia romanului lui Sebastian A. Corn, ‘Ne vom întoarce în Muribecca’ semnata de Liviu Radu: ‘Avem de-a face cu o carte de mari dimensiuni, de peste 800 de pagini. Cu toate acestea, romanul se citește cu sufletul la gură, Corn oferindu-ne aventuri, emoții și chiar meditații metafizice …. după multe opinii autorizate, romanul lui Corn chiar merită citit.’
Din Lecturile Emei am selectat recenzia cartii ‘O delicatesa’ semnata de Muriel Marbery: ‘Dacă unele capitole scurte m-au dezamăgit, în schimb altele au fost reușite, constituind, în sine, mici povești savuroase – ca, de exemplu, capitolul criticului novice, al guvernantei sau al cerșetorului. Cel mai mult mi-au plăcut capitolele rezervate lui Pierre, scenele evocate de acesta, explozia de senzații care a însoțit reveriile culinare și amintirile criticului. M-a surprins revelația de la capătul drumului, iar personajul, deși antipatic, a fost unul cât se poate de interesant. Cititorii pasionați de gastronomie se vor delecta, cu siguranță, cu micul roman al lui Muriel Barbery; eu am rămas cu dorința de a încerca măcar o rețetă, dar și cu un dor intens de peisaje campestre și de bunicii care nu mai sunt. ‘
Sever Gulea scrie la blogul ”Lecturi, taifasuri, stari de spirit …” al lui libris.ro despre romanul lui Cristian Fulas ‘Fasii de rusine’: ‘Sondând convingător psihologia dependenței, cu fraze care se desfășoară lejer sau se împiedică, după caz, în funcție de starea de spirit a protagonistului (e remarcabilă capacitatea autorului de a jongla cu multiple registre stilistice), Cristian Fulaș oferă un roman capabil să se absoarbă și să îți circule violent în imaginație, să te lase mahmur, printr-o forță narativă impresionantă, printr-o mărturie a unui personaj pentru care apocalipsa nu a părut niciodată atât de aproape, cel putin apocalipsa de la fundul sticlei.’
In documentare pentru vizita bucuresteana de la sfarsitul acestei luni citesc si cronici teatrale. Am aflat astfel ca se intampla ceva bun la Teatrul Nottara, aflat in stagnare timp de multi ani (de acolo am plecat din sala inainte de sfarsitul unui spectacol, lucru care mi se intampla cam odata pe deceniu). Despre spectacolul cu Trilogia belgrădeană de Biljana Srbljanović cu Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea si in regia lui Cristi Juncu scrie Beatrice Lepadat: ‘Trilogia belgrădeană este, aşadar, rezultatul unui proces regizoral remarcabil prin abordarea şi restituirea scenică a textului, la care se adaugă jocul unui grup care a găsit, la o vârstă încă foarte proaspătă, potrivirea alchimică dintre efervescenţă şi stăpânire meticuloasă a metodei.’
(Dan)
Razvan van Firescu scrie pe blogul sau despre doua romane ale Irenei Nemirovsky, reunite intr-un singur volum aparut recent la Editura Polirom. E vorba despre ”Dușmanca” și ”Balul”: ”Îmi place cum scrie Irene Nemirovski. Îmi place pentru că reușește să fie foarte concisă și să redea cu o finețe de invidiat trăirile personajelor sale. Tragice în esență, fetițele-femei ale lui Nemirovski au ceva din imaginea eroinelor tragediilor grecești. O luptă interioară puternică care cade pradă, într-un final, unor legi externe lor, legi care le împing către acțiunile dramatice care le vor marca existența.”
Nona Rapotan scrie pe Bookhub despre o carte interesantă, ”România medicilor. Medici, țărani și igienă rurală în România de la 1860 la 1910”, de Constantin Bărbulescu, Editura Humanitas: ”Tot sistemul sanitar românesc era abia la început, medicii români erau puțini, foarte puțini ca număr, formați cu precădere la Viena și Paris; aceștia proveneau din pătura superioară a piramidei sociale și se confruntau cu o mizerie extremă căreia nu prea știau cum să-i facă față; pe de altă parte, ca să construiești un sistem medical de la zero erau necesare fonduri bănești importante, care se cereau justificate, și de aici pesimismul exagerat din rapoarte. Se mai adaugă lipsa de orizont a schimbării, cauzată de inerția și rezistența la schimbare a țăranului român, cutumele, tradițiile și obiceiurile care vin în contradicție de multe ori cu normele de igienă impuse de doctori, respectarea cu sfințenie a posturilor religioase, care, în ochii medicilor, erau de neacceptat. Demistificarea istoriei este unul din subiectele reactivate cu prilejul tipăririi acestei cărți.”
(Jovi)
Contributori: Dan, Jovi.
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”Timmy Fiasco 2. Uite ce-ai făcut!”, de Stephen Pastis
–”Podul Mogoșoaiei. Povestea unei străzi”, de Gheorghe Crutzescu
-”Lumea era toată a mea. Amintirile unei prințese”, de Ana-Maria Callimachi
-”Războiul redescoperit 1914-1918”, de Stephane Audoin-Rouzeau și Annette Becker
–”N-ai decât să mă citezi. Vorbe de duh și buh, răutăți și bunătăți din Irlanda modernă”, de Aubrey Malone
–”Al cincilea val”, de Rick Tancey
–Eveniment: Lansarea romanului ”Foamea”, de Knut Hamsun, Editura Humanitas Fiction
