Pe blogul lui Stelian Tanase am gasit o interesanta discutie cu tema ‘Mai citeste cineva?’. Intre interventiile cititorilor am gasit-o si pe cea a colegei mele de grup Facebook Irene Ciobotaru, pe care o semnalez fara a ma asocia neaparat cu ea: ”Mai citim, mai citim ,d-le Tanase. Numai ca nu prea avem posibilitatea, noi, masa umila si tacuta sa citim „must-urile” recomandate de „formatorii ” de opinie. Motivul e lesne de inteles pentru cei care mai intra intr-o librarie. Asa ca mai scotocim pri bibliotecile personale, poate mai gasim ceva necitit sau recitim.”
Inca o opinie cu care nu ma asociez neaparat, dar care mi se pare ca merita de semnalat si discutat am gasit la Miscell@nea, ocazionata de lectura lui Elias Canetti: ‘De ce mi s-a părut ciudat Elias Canetti? Simplu. Pentru modul absolut fantasmagoric în care s-a văzut pe sine. Nu pun la socoteală faptul că se considera cel mai amplu intelect al vremii sale. Grandomania nu este tocmai păcatul cel mai rar (și mai grav) printre scriitori. Fiecare dintre noi are o excelentă părere despre înzestrarea proprie. A te considera mai mare și mai important decît ești în realitate reprezintă doar o eroare de grad. Pe scara care urcă de la zero spre infinitul ontologic și axiologic, cine știe pe ce treaptă anume se situează? Nimeni, cred.’
Dorin Tudoran continua pe blogul sau ‘Certocratia’ discutiile legate de tracomanie, dacopatie, si alte forme de protocronism, pe marginea cartii lui Dan Alexe ”Dacopatia și alte rătăciri românești”. In ajutor o secventa sonora veche de trei decenii de la Europa Libera: ‘Vă ofer o secvență de nici zece minute desprinsă dintr-o emisiune dedicată tracomaniei, masă rotundă realizată de Monica Lovinescu pentru Europa liberă, la care au participat lingvistul Cicerone Poghirc și istoricii Mihnea Berindei și Matei Cazacu. O scurtă reîntâlnire ”pe unde scurte” cu național-comunismul lui Ceaușescu și protocronismul slujit de “culturnicii” săi, cum îi numea istoricul Vlad Georgescu pe cei gata să cânte o partitură deseori ridicolă.’
Laura Gam de la ‘Raftul cu idei’ a citit o carte pe care o urmaresc si eu cu curiozitate – ‘Prizoniera in panza de paianjen’ de David Lagercrantz – continuarea seriei Millennium )ar fi al 4-lea roman din ciclu) incepute de Stieg Larsson: ‘Surpriza! Prizoniera in panza de paianjen mi s-a parut la fel de bine scrisa, pastrand atmosfera de mister, aventura si investigatie politista din scrierile precedente. Si in acest roman intalnim aceleasi personaje rebele, dar competente: jurnalistul Mikael Bromkvist si hacker-ita Lisbeth Salander. Aceiasi jurnalisti si politisti, insa alta aventura, alta intriga ce are la baza spionajul cibernetic. De data asta este implicat si NSA-ul american, plus cateva firme high-tech.’
(Dan)
Despre ”Anul zero. 1945. O istorie” a lui Ian Buruma, carte recenzată azi pe Filme-cărți.ro, a scris și Răzvan van Firescu pe blogul său: ”Studiul lui Buruma este extraordinar de complex și de aici și singurul motiv care m-a făcut să nu-i dau 5 stele pe goodreads. Buruma își propune multe prea multe și nu reușește să le ducă pe toate la bun sfârșit. Dacă nu ai cunoștințe despre ce înseamnă diferite reacții ale unor demnitari, dacăn nu cunoști detalii despre relațiile lui de Gaulle cu Churchill și Truman, despre MacArthur și economia japoneză, despre intențiile, planurile și jocurile lui Stalin și Molotov, despre rolul și jocul făcut de liderii evrei după marea victorie asupra nazismului, despre ceea ce a însemnat din punct de vedere juridic procesul de la Nurnberg dincolo de execuția unor nume importante ale conducerii naziste, atunci s-ar putea ca volumul lui Buruma să te bage rău în ceață.”
Tot despre o carte recenzată de curând pe blogul nostru este si ”Celalalt Simion”, de Petru Cimpoeșu. Despre ea, a scris Micawber pe blogul Ce-am-mai-citit: ”Cei care au citit mai vechea producţie a lui Petru Cimpoeşu, Simion liftnicul. Roman cu îngeri şi moldoveni (vezi aici) s-ar aştepta ca recent apărutul roman Celălalt Simion (Polirom, 2015) să le aducă continuarea peripeţiilor prozaic-metafizice ale băcăuanului de la bloc. Nici vorbă de aşa ceva, iar autorul nu poate fi învinuit pentru ce-i trece prin cap lectorului şi cu atât mai puţin de reclamă mincinoasă. Este totuşi adevărat că ceva pare să fie în prelungirea, cel puţin tematică, a primei cărţi: personajele recrutate dintre (b)locatarii din Bacăul post-decembrist, cu resurse inepuizabile de naivitate serioasă şi aplicată, oameni sărăciţi şi căutând peste tot surse de venit într-o lume neprietenoasă din care încearcă fiecare să apuce câte o bucăţică, într-un Est sălbatic despre care s-a tot scris. Şi este, desigur, Simion (zis Puiu), protagonistul, actantul şi totodată cel care ne spune întreaga poveste, căci sunt multe de relatat.”
(Jovi)
Contributori: Dan, Jovi.
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”Trilogia Corso”, de Daniel Vighi
-”Măcelărirea bucureștenilor pe vremea lui Chehaia Bei”, de Domenico Caselli
–”Mihai Eminescu, românul absolut”, de Lucian Boia
–”Paradisul pierdut”, de Cees Nooteboom
–”Celălalt Simion”, de Petru Cimpoeșu
