Prin blogosfera literara (24 – 30 martie 2014)

Conflictul dintre Rusia si Ucraina (sau Rusia si restul lumii) si personalitatea lui Putin se afla in centrul atentiei in ultimele saptamani si cu atat mai mult este interesanta recenzia pe care o publica pe blogul sau Vladimir Tismaneanu cartii lui Ben Judah, “Fragile Empire: How Russia Fell In and Out of Love with Vladimir Putin”: ‘Cele mai bune capitole ale volumului analizează cercul intim al lui Putin și concepțiile sale asupra statului, istoriei, și rolului Rusiei în lume. În mod evident, el nu este un doctrinar sofisticat. Principalele sale idei își au originea în surse obscure precum Aleksandr Dughin, un maniac al imperialismului eurasiatic. Judah vorbește despre Dughin, dar fără să insiste. De fapt, Dughin a fost cel care a formulat în cei mai virulenți termeni doctrina conservatorismului imperial pe care Putin l-a adoptat fără rezerve.  Trebuie să adăugăm și fascinația bizară legată de viziunea lui Aleksandr Soljenițîn despre un imperiu rus renăscut care în mod necesar ar cuprinde Federația Rusă, Ucraina, Belarus și nordul Kazahstanului. Este ironic că același Soljenițîn, voce centrală a dizidenței ruse în anii șaptezeci, autorul „Arhipelagului Gulag”, devastatoarea carte-monument despre universul concentrationar din URSS, a ales să îl sprijine pe Vladimir Putin, considerându-l un patriot rus veritabil. A acceptat distincții din partea lui Putin pe care le refuzase când i-au fost oferite de Boris Elțîn. Fostul disident era entuziasmat să-l vadă pe fostul ofițer KGB adoptându-i ideile naționaliste și idealurile anti-liberale.’

Cu putina intarziere, dar mai bine mai tarziu decat … remarc cronica semnata de Andreea Ghita la Baabel a cartii ‘Tata mi-a povestit  aşa’ care cuprinde amintirile lui Tiberiu Lustig, in fapt o adevarata istorie a evreimii din Ardealul de Nord: ‘Cartea lui Tiberiu Lustig este extrem de densă, populată de o mulţime de personaje legate între ele prin fire care se deapănă şi capătă înţeles odată cu drumurile ce leagă satele şi oraşele transilvane şi întâmplările petrecute acolo, dezvăluindu-ne viaţa evreilor simpli, truditori pentru traiul zilnic al familiilor numeroase şi devenirea copiilor lor, mai ales pe calea învăţăturii. / Volumul structurat potrivit etapelor esenţiale  din viaţa autorului – copilăria, adolescenţa, anii de gimnaziu şi de liceu, detaşamentul de muncă, studenţia şi realizarea ca medic – reflectă în acelaşi timp istoria sinuoasă din perioada interbelică, tragedia Holocaustului şi apoi anii postbelici ai noului totalitarism. Sobrietatea, sinceritatea şi acurateţea stilului conferă veridicitate şi credibilitate celor relatate.’

La blogul de carte Carturesti am citit cronica cartii ‘Soldații, poveste din Ferentari’ de Adrian Schiop semnata de Catalina Miciu: ‘Dacă nu e prima voastră întâlnire cu scriitura lui Schiop (mai are două romane publicate), e posibil ca “Soldații – Poveste din Ferentari” să nu vă zdruncine amar. Dar dacă e, să vă țineți bine cât veți devora cartea asta – mie mi-a luat o zi de stat în pat și dat febril paginile una după alta. Schiop are proprietatea cuvintelor și nu se fâștâcește să le scrie ca și cum ar secționa à la carte un mușchi de vită bun de pus pe grătar.’

Ileana Lucaciu scrie la ‘Spectator’ despre versiunea regizorului Dragoș Galgoțiu de la Teatrul Mic la ‘D’ale carnavalului’. Verdictul este necrutator:  ‘De fapt ce a vrut să comunice regizorul prin această terfelire a piesei lui Caragiale? Nimic! Niște indivizi se păruiesc din amor și gelozie, și mor cu toții în final. Putea măcar să actualizeze mahalaua, să plaseze acțiunea într-un club de fițe din Dorobanți. Prin fum insistent, într-o lumină încâlcit dirijată, prin sunete stridente cu repici inventate, distruge piesa lui Caragiale, o confundă cu “Vacanța mare” în mod mult mai penibil aplicat, decât era realizat acel divertisment. Păcat de efortul stimaților actori distribuiți care s-au supus docil “fanteziei” unui regizor ce a vrut a fi mai presus de Caragiale.’

(Dan)

Vestea saptamanii este aceea că Terorista LuciaT s-a reintors pe blog dupa aproape 5 ani cu noi articole. Prima recenzie ii este consacrata cartii ”Țigara. Povestea unei seducătoare”, de Didier Nourrisson: ” Dacă era scrisă de Lucian Boia, ar fi fost un deliciu, sunt sigură. O istorie a tutunului, cu interpretări subtile, cu un ton uşor ironic din când în când, cu tone de amănunte uitate răsucite pe toate părţile, cu sens, tâlc şi miez? O, da, sigur că da. Din păcate, nu e de Lucian Boia, ci de un istoric francez lipsit total de simţul umorului, preocupat excesiv, pentru gustul meu, de cronologie şi date exacte. Este în primul rând o istorie a fumatului în Franţa, de la origini până în prezent, cu date despre consum, vânzări, produse, monopoluri, firme, asociaţii, publicitate, reflectare în opere artistice, opinii pro sau contra. Pentru pricepuţi, pasajele dedicate benzilor desenate sau policier-elor sunt un fel de bonus.”  Bine ai revenit, Luciat, ne era dor de tine!

(Jovi)

Contributori: Dan, Jovi.

Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:

-”Săptămâna merelor coapte”, de Su Anisa

–”Clubul de crichet al talibanilor”, de Timeri N. Murari

–”Dușmanul de clasă. Represiuni politice, violență și rezistență în R(A)SS Moldovenească, 1924-1956”, de Igor Cașu (I)

–”Weekend gratis”, de Dorina Georgescu

–Interviu cu Un Cristian – partea a doua