Marina, de Carlos Ruiz Zafon – 2

”Marina”, de Carlos Ruiz Zafon

Editura Polirom, Colecția ”Biblioteca Polirom. Actual”, Iași, 2013
Traducere din limba spaniola si note de Ileana Scipione

Sunt la prima mea lectura din cartile lui Carlos Ruiz Zafon si probabil ca am pierdut in acesti ani ocazia de a cunoaste un scriitor dintre cei mai interesanti intr-un gen sau o combinatie de genuri literare care nu a incetat sa ma pasioneze din adolescenta mea timpurie. De fapt daca incerc sa-mi rezum senzatiile traite la citirea romanului ‘Marina’ aparut in 2013 in seria ‘Actual’ a ‘Bibliotecii Polirom’ in traducerea Ilenei Scipione, termenul de referinta cel mai evident este a doua carte din seria ‘Ciresarii’ a lui Constantin Chirita care se numea ‘Castelul fetei in alb’, carte pe care am citit-o probabil undeva la iesirea din copilarie. Era si acolo vorba despre o enigma cu decor de castele in ruina, si se suprapunea si acolo peste intriga detectiv-istorica o poveste de dragoste din acelea cum numai in adolescenta le poti trai si simti. ‘Marina‘ aparuta in 1999 este, dupa cate inteleg din citirea biografiei si bibliografiei lui Zafon, o etapa intermediara, un roman ‘pentru tineret’ intre cateva carti pentru copii si romanele mai consistente pentru adulti care au urmat. O carte fermecatoare ea insasi.

Decorul in care se desfasoara actiunea este Barcelona inceputului anilor 80, ani in care capitala Cataloniei si intreaga Spanie se trezea din amortirea si stagnarea deceniilor de dictatura franchista, ani in care boom-ul economic inca urma sa vina, iar aerul de libertate nu inlaturase cu totul miasmele si fantasmele trecutului. Personajele cartii apartin celor doua lumi, pe de o parte, cei doi adolescenti Marina si Oscar destinati sa traiasca in lumea si timpurile cele noi, de cealalta parte, batrani care poarta cu ei de decenii razbunari, povesti sumbre si porniri demonice. Orasul Barcelona ofera decorul ideal pentru intriga cartii, cu strazile sale labirintice, cu cladirile mai mult sau mai putin in ruina, gazduind inca fantomele si demonii altor timpuri, cu cimitirele in care viata de apoi este departe de a fi incremenita.

‘Cimitirul din Sarria e printre cele mai ascunse locuri din Barcelona. Daca te uiti pe planuri, nu apare. Daca ii intrebi pe locuitori sau taximetristi cum se ajunge acolo, cel mai sigur e ca nu stiu, desi cu totii au auzit de el. Si daca din intamplare, indraznesti sa-l cauti de capul tau, cel mai probabil te pierzi. Putinii care cunosc taina banuiesc ca, in realitate, vechiul cimitir nu-i decat o insula de trecut ce apare si dispare dupa voia ei.’ (pag. 30-31)

‘Mi-am dat seama brusc unde eram. In Marele Teatru Regal, somptuosul monument pe care Mihail Kolvenik incepuse sa-l refaca pentru sotia lui, Eva, si a carui scena nu ajunsese sa o mai inaugureze. Teatrul arata acum ca niste catacombe colosale in ruina. Un bastard al operei din Paris si al catedralei Sagrada Familia, care astepta sa fie demolat.’ (pag. 157)

Miezul actiunii reprezinta o intriga istorico-detectiva care ii absoarbe pe cei doi adolescenti pana la a aduce in prezent impacturile unor povesti sumbre din trecut, a readuce la viata demoni adormiti si a pune in pericol vietile protagonistilor. Este o combinatie daca vreti intre Harry Potter (fara iscusinta in vraji a personajelor lui J.K.Rowling) si Frankenstein – unul dintre personaje poarta chiar numele de Maria Shelley, intr-o reverenta explicita spre genul romanului gotic si cea mai faimoasa exponenta a sa. Oscar si Marina vor descoperi pe rand personaje care au trait drame pasionale in trecut, cu relatii de dragoste si ura care strabat jumatate de secol de istorie si care li se vor dezvalui in istorii succesive care construiesc o imagine coerenta si pregatesc infruntarea inevitabila intre bine si rau, intre lumina si intuneric, intre normalitate si monstruozitate spre finalul cartii. Carlos Ruiz Zafon are un exceptional talent de a grada tensiunea si de a-si plasa personajele cu povestile lor mai mult sau mai putin fantastice, totdeauna puternic incarcate emotional, in mod firesc in actiune.

Elementul de legatura si liantul care da culoare si vibratie cartii este povestea de dragoste adolescentina intre Oscar (povestitorul la persoana intai al cartii) si Marina. Incepe si pare a se indrepta spre o poveste de initiere erotica, se transforma pe parcurs in altceva si nu voi spune mai mult pentru a nu rapi din placerea citirii unei carti pe care o recomand tuturor celor care nu au citit-o, inclusiv celor care lecturat deja unele dintre cartile mai celebre ale lui Zafon.

Puteți cumpăra cartea acum, de pe site-ul Editurii Polirom.