Despre dragoste şi alţi demoni, de Gabriel Garcia Marquez
Editura Rao, Colecţia Rao Clasic, Bucureşti, 2013
Traducere: Tudora Sandru Mehedinţi
Dragostea este unul din subiectele cele mai fierbinţi ale discuţiilor psihanalitice, filosofice, sociale, cu implicaţii chiar economice şi politice, din cele mai vechi timpuri. Dacă în vremuri imemoriale, cum ar fi Antichitatea şi, mai apoi, Evul Mediu ori Renaşterea, dragostea a stat, de multe ori, la baza construirii sau distrugerii unor imperii ori state, ea a fost, în acelaşi timp, privită de oameni diverşi din punct de vedere dual. Întotdeauna. Fie că a fost vorba de lumină-întuneric, război-pace, Dumnezeu-Satana, iubirea mereu a purtat, poartă şi va purta aceste simboluri duble. Pentru că ea, în sine, este un paradox, fie şi numai pentru faptul că se spune că te îndrăgosteşti nu de persoană, ci de imaginea proiectată de tine asupra acesteia. Vorbim, de fapt, despre a te îndrăgosti de o versiune mai bună a propriei tale persoane. Poate că şi acest „mit” a contribuit şi contribuie la dualitatea cu care omenirea se raportează la iubire.
Nici literatura nu s-a lăsat mai prejos în a aborda dragostea şi tot ce ţine de ea. De altfel, literatura este unul din aspectele artei care s-a ocupat cel mai mult de acest subiect. Şi a făcut-o încă din cele mai vechi timpuri – să ne aducem aminte numai de marile tragedii antice, ale căror teme principale conţineau poveşti de dragoste eşuate ori crime pasionale; apoi, imensele şi unicele capodopere shakespeariene precum „Romeo şi Julieta”, „Otello”, „Troilus şi Cresida”, „Visul unei nopţi de vară”, „A douăsprezecea noapte” (asta doar pentru a aminti câteva titluri care au în centru iubirea şi formele ei atât de diverse, pe care bardul din Stratford-upon-Avon le-a prezentat atât de inspirat fie dintr-un unghi întunecat, în tragedii, fie dintr-unul luminos, în comedii); şi istoria amorului în literatură poate continua neîntrerupt până în viitor, menţionând şi opere ce încă nu s-au născut, dar care precis vor apărea şi vor face la fel de multe furori. Şi asta doar pentru că subiectul în discuţie este atât de vast şi nemărginit, încât nu va ajunge toată hârtia din lume şi din toate timpurile pentru a vorbi despre acesta.
Această senzaţie de infinit, de spaţiu uriaş, dar totuşi atât de intim (iată, deci, un alt paradox al iubirii) mi-a fost dat şi de volumul Despre dragoste şi alţi demoni, de Gabriel Garcia Marques, în ediţia apărută în 2013 la Editura RAO Clasic, în traducerea strălucită şi strălucitoare a Tudorei Sandru Mehedinţi. Trebuie să încep cu aspectul fizic al cărţii, care m-a atras încă de cum am pus ochii pe ea – colecţia RAO Clasic a devenit una din cele mai elegante şi frumos îngrijite colecţii de carte de pe piaţă (chiar dacă, uneori, preţurile par puţin cam piperate pentru buzunarul nu foarte plin al românilor care şi aşa o duc prost la capitolul lectură). Evident, culoarea predominantă folosită pentru această apariţie editorială a fost roşul şi poate tocmai de aceea volumul sare în ochi pe orice raft al oricărei librării. Mai apoi, revin la traducerea care a păstrat spiritul inconfundabil al lumii atât de speciale a lui Garcia Marquez. Tudora Sandru Mehedinţi a reuşit cu brio să transpună romanul într-o limbă română poetică şi frustă, în acelaşi timp, iar cititorul este teleportat automat în Columbia secolului al XVIII-lea, cu conacele ei pline de sclavi negri, însoţite de senzaţia de caldură şi umezeală insuportabile ce transpar din cuvintele meşteşugite ale autorului, traduse atât de fidel. Aşadar, o ediţie cât se poate de fericită a acestei mici bijuterii multi-faţetate a scriitorului columbian.
Revenind la operă, în sine, nu pot decât să rămân plăcut impresionat de modalitatea în care Garcia Marquez a ştiut şi de această dată să îmbine cu un asemenea meşteşug de care numai el este în stare atâtea teme diferite, care converg spre un singur punct comun – personajul principal care de această dată este Sierva Maria de Todos los Angeles, fata aparent posedată cu părul de foc. Însăşi descrierea fizică pe care Marquez i-o face protagonistei sale te pune în gardă încă de la începutul micro-romanului că vei fi martorul unei poveşti în care Binele, Răul, Ura, Dragostea, Întunericul, Lumina, Dumnezeu, Satana, politicul şi socialul, toate acestea se vor amesteca, dar vor deservi unui unic scop – acela de a descoperi o lume unică, aşa cum este cea a Americii Centrale, dominată de severitatea inchizitorială a Bisericii Catolice şi împărţind lumea spirituală cu credinţele şi superstiţiile nativilor de culoare. Şi într-o astfel de atmosferă creşte nestingherită, sălbăticită, dar adevărată şi naturală, Sierva Maria, fiica unui nobil local şi al soţiei pe care acesta o detestă cu toată fiinţa lui.
Modalitatea prin care autorul ne face să descoperim societatea columbiană de secol XVIII este fermecătoare, căci în fiecare moment, cu fiecare pagină dată e ca şi cum ajungi la o nouă intersecţie a unor străzi din Cartagena de Indias a acelor timpuri, cu mirosurile specifice, cu agitaţia sau lenea caracteristice unei clime tropicale. Totul, absolut totul este cuprins în cuvintele meşteşugite ale lui Gabriel Garcia Marquez.
Alături de zona socială, scriitorul face o impresionantă şi dură cronică religioasă a vremurilor, prezentând tagma preoţească într-o lumină nepărtinitoare, dar nici foarte strălucitoare, înclinând totuşi spre partea ei negativă. Cu alte cuvinte, tema principală a romanului, Iubirea ce ar trebui să fie sfântă şi curată, devine întinată şi periculoasă tocmai din pricina privirii prin prisma deformată de ideologie a Bisericii Catolice. De aici şi titlul operei, Despre dragoste şi alţi demoni, căci sentimentul cel mai pur din lume devine distorsionat de spaimele superstiţioase şi de regulile rigide ale preoţilor inchizitoriali. Nu poţi decât să te gândeşti la crimele abonimabile pe care această instituţie aşa-zis religioasă le-a făcut de-a lungul timpului în numele lui Dumnezeu şi a Sfintelor Scripturi. Dar asta e altă poveste pentru altădată.
Puteți cumpăra cartea: Libris.ro/Cărturești.ro.
(Surse foto: www.news.ro; www.bookfinder.com; www.fitralit.ro; www.raobooks.com)
