Cum se distrau romanii odinioara, de Adrian Majuru

Cum se distrau romanii odinioara, de Adrian Majuru
Editura Adevarul Holding, Bucuresti, 2011

Ce vreau eu mai mult si mai mult pentru dumneavoastra, cititorii blogului nostru, este sa va determin sa cumparati si sa cititi aceasta carte. De ce sa o si cumparati, daca puteti sa o cititi imprumutata de la prieteni sau de la vreo biblioteca? Pentru ca daca o veti citi, vi se va lipi de suflet (pentru ca e scrisa cu mult suflet) si veti dori in mod sigur sa o aveti in biblioteca personala, pentru a o rasfoi uneori, atunci cand viata agitata din jurul dvs va va cere un moment de respiro. Un moment in care sa va intoarceti in timp si sa trageti in piept parfumul timpului prin care antecesorii nostri au trecut, reinvatand de la ei placerea simpla de a trai si de a se bucura de ragazurile vietii.

Cartea aceasta este un mic tratat de istorie si antropologie, dar este si un curs de “Joie de Vivre”!

Cuvintele autorului, Adrian Majuru, referitoare la “cu-zambetul-pe buze-in istorie” mi se par perfect potrivite pentru a va incita la lectura acestui volum.

Iar daca vreti sa stiti mai multe despre autor, iata o prezentare pe care am gasit-o pe situl Fundatiei Calea Victoriei.

Intr-o conditie grafica excelenta, cu ilustratii bogate si fermecatoare ca impact vizual, subdivizat in numeroase capitole care creioneaza mai toate posibilitatile de distractie si de petrecere a timpului liber al romanilor – de la omul simplu, la middle class si pana la elite, de la “distractiile in viata privata” la “distractia in spatiul public”, de la “vacantele urbane” si pana la “extravagante-mofturi-excese”, acest volum este o fresca a vietii Romaniei,  a Bucurestiului si a multor alte locuri pitoresti.

Si data fiind varsta mea, datorita careia am acumulat memoria colectiva a unei largi familii traitoare in Bucuresti, insotita de povesti si fotografii martore ale orelor de distractie si de destindere, aceasta carte este si un remember emotionant al tuturor antecesorilor mei: strabunici, bunici, parinti, unchi, matusi, veri si verisoare. Si a vietii unei societati asezate, cu adevarat asezate, ale carei valori si structuri s-au pierdut din pacate, in mare parte. Nu sunt neaparat nostalgica, ci realista.

Poate ca o astfel de carte , dincolo de valoarea istorica-documentara, ne va deschide si portile unei reasezari morale. Pentru ca si distractia are o valenta morala.

Cand am citit undeva, intr-o revista, un promo la aparitia acestei carti pe piata, m-am imbracat si am mers imediat, in apropierea casei mele, la libraria “Adevarul”, pentru ca sa mi-o cumpar! Sper ca veti face si dvs. la fel. Mai trebuie sa va spun doar….”pe locuri, fiti gata, START!” 🙂