Aferim! (2015)

Aferim! (2015)

Regia: Radu Jude
Scenariu : Radu Jude și Florin Lăzărescu
Distribuția: Teodor Corban, Mihai Comănoiu, Cuzin Toma, Alexandru Dabija, Alexandru Bindea, Luminița Gheorghiu, Victor Rebengiuc, Alberto Dinache, Mihaela Sîrbu, Adina Cristescu, Șerban Pavlu, Gabriel Spahiu, Dan Nicolaescu, Liviu Ornea.

Aferim! este o incursiune originală într-o istorie pe care poate nu am explorat-o îndeajuns. Spre rușinea mea, nu știam că abia în 1856, prin legea „Legiuirea pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țãrii Românești”, se atesta eliberarea țiganilor din robie. Sunt multe elemente istorice pe care nu le cunosc și atunci nu vreau să pun sub semnul întrebării autenticitatea contextului istoric prezentat în film.

Prin evidențierea unei alte epoci și a unor probleme ce din păcate își găsesc rezonanță în prezentul nostru, Radu Jude încearcă să sensibilizeze societatea românească oferindu-i un context și un ajutor în a-și înțelege problemele actuale. Din păcate, în ciuda frumuseții filmului ca artă cinematografic, precum și a motivației regizorale, cred că mesajul transmis de către regizor poate fi ușor interpretabil. Și nu știu cât de bine va fi primit de către opinia publică.

Filmul Aferim! încearcã, asumîndu-și toate imperfecțiunile epistemologice ale unei asemenea întreprinderi, o privire în trecut, o cãlãtorie prin mentalitãțile începutului de secol 19. Evident, nu ar avea nici un rost sã facem un asemenea efort dacã nu am crede cã în negura trecutului stã explicația, fie și parțialã, a unor probleme din ziua de azi.

“Cercetãm fiecare epocã în primul rând de dragul fãgãduințelor pe care le conține pentru epoca urmãtoare”, spune Johan Huizinga. Iar eu îmi doresc ca acest film sã fie, mai presus de toate, un stimulent care sã-l determine pe spectator sã investigheze mai adânc și mai serios numeroasele probleme pe care eu nu m-am priceput decât sã le semnalez.

Povestea ne poartă la început de secol XIX, într-o lume alb-negru și cred că regizorul a ales maniera aceasta de reprezentare nu doar pentru a scoate în relief perioada indepărtată în care are loc acțiunea, dar și regulile acelei perioade: era fie alb, fie negru, fără cale de mijloc. Avem de-a face cu un road movie vintage în care zapciul Costandin însoțit de fiul său Ioniță caută un rob fugar. Căutarea aceasta este o călătorie inițiatică pentru Ioniță, care descoperă încercările lumii și care mai are mici „scăpări” de inocență înainte de a intra și el în lumea celor mari.

Din punct de vedere vizual filmul este o încântare: prezentarea unei perioade de acum 180 de ani într-un format original, o adaptare a westernului și a road movie-ului american pe plaiuri mioritice, cadre statice de o forță cutremurătoare, o natură moartă care continuă să fie rădăcina tuturor răutăților.

În cele din urmă, precum afirma Costandin în film, acțiunile fiecărei generații au impact asupra celor viitoare, și poate dacă oameni precum Costandin, care aveau o viziune mai amplă asupra societății, ar fi avut curajul să-și exprime mai cu tărie credințele, poate prezentul ar fi fost un altul. Aferim! este și va rămâne un punct de referință în cinematografia românească, invitându-ne la o călătorie în trecut și o introspecție în prezent, în încercarea de a transfera un bagaj mai bun generațiilor viitoare.

Notă: 9/10

[yframe url=’https://www.youtube.com/watch?v=mmTYOY_jQWc’]