1. „Haide, zboară odată”, de Etgar Keret
Editura Humanitas Fiction, București, 2021
Traducere din ebraică de Ioana Petridean
Remarcam în 2018 că volumul de povestiri scurte ”Și, deodată, cineva bate la ușă“ este captivant și tulburător, Etgar Keret dovedindu-se un observator subtil și relaxat al realității, căreia însă nu-i trece cu vederea latura întunecată. M-am bucurat să pot savura după trei ani o nouă suită de povestiri pline de miez în cartea ”Haide, zboară odată”, care se situează pe aceleași coordonate, relevând o dată în plus măiestria cu care acest scriitor reușește să ofere publicului o perspectivă inedită asupra societății contemporane.
Dacă unii cititori mai percep proza scurtă drept ruda săracă a romanului, înseamnă că n-au lecturat încă nicio povestire scrisă de Etgar Keret…
2. „Hai să vorbim despre Putin! Ce nu înțelege Occidentul”, de Mark Galeotti
Editura Humanitas, București, 2021
Traducere din engleză: Irina Manea și Andreea Niță
Despre Putin s-a scris extrem de mult. Au curs fluvii de cerneală și s-a făcut risipă de epitete. A fost supraapreciat, subestimat și reevaluat frecvent. Multă lume a ajuns să creadă că îl cunoaște pe Vladimir Putin, dar, de fapt, are acces doar la mitul său.
Cartea lui Mark Galeotti constituie o lectură captivantă, care contribuie la conturarea unei imagini realiste a președintelui Federației Ruse, cel pe seama căruia mulți au pus alegerea lui Trump, Brexitul ori chiar huliganismul din fotbal. Cititorii interesați să se lămurească dacă orice eșec al Occidentului chiar este parte a vreunei strategii puse la cale la Kremlin vor găsi multe informații relevante pentru această temă de reflecție în paginile volumului “Hai să vorbim despre Putin! Ce nu înțelege Occidentul”.
3. „Revolta. În tranșeele luptei împotriva globalizării”, de Nadav Eyal
Editura Polirom, Iași, 2020
Traducere: Miruna Andriescu
Cartea jurnalistului israelian Nadav Eyal investighează criza prin care trece globalizarea. Pentru a aborda în mod lucid și cuprinzător această problematică extrem de actuală, autorul a ascultat cu atenție vocile celor care se consideră perdanți ai globalizării, de la mineri din Pennsylvania care și-au pierdut locurile de muncă la tineri anarhiști care incendiază magazine în Atena.
Faptul incontestabil că globalizarea a oferit la scară planetară șansa unei creșteri ample a nivelului de trai, milioane de oameni trecând rapid de la o viață fără apă curentă la joburi bine remunerate în companii orientate spre export, nu trebuie să ne determine să ignorăm nemulțumirile pe care acest proces le-a stârnit în diverse colțuri ale lumii. Nadav Eyal identifică și analizează atent rădăcinile și resorturile acestor insatisfacții care au potențialul de a genera mari frământări la nivel national, regional ori mondial.
4. „Cum să rămâi lucid într-o epocă a dezbinării”, de Elif Shafak
Editura Polirom, Colecția Eseuri și confesiuni, Iași, 2020
Traducere de Adina Avramescu
“Să nu vă fie teamă de complexitate. Temeți-vă doar de cei care promit o scurtătură ușoară către simplitate.” Astfel ne sfătuiește Elif Shafak în această carte care oferă cititorilor o pledoarie viguroasă pentru luciditate în fața amenințărilor cu care se confruntă societatea contemporană. Este un îndemn pe cât de tranșant, pe atât de util. Soluții simple la probleme grave promit cel mai adesea fanaticii, demagogii ori dictatorii. Promisiunile lor le aduc adepți, dar nu se concretizează în ameliorări palpabile, căci lumea se confruntă cu provocări extrem de complicate, iar realitatea în care trăim este foarte bogată în nuanțe de care nu se poate face abstracție când se caută drumul către o societate mai bună.
De altfel, un punct de plecare adecvat pentru a găsi rezolvări la probleme globale îl reprezintă înțelegerea complexității identității oamenilor. Elif Shafak – care s-a născut în Franța, a crescut în Turcia, a trăit în tinerețe în Spania și în Statele Unite ale Americii, iar în prezent este cetățeană a Marii Britanii – reliefează multiplele apartenențe ale acestora, conferite nu neapărat de numărul de ștampile de pe pașaport, ci de întâlniri culturale ori de povești de familie. Tocmai aceste apartenențe multiple favorizează găsirea unui teren comun pentru comunicarea dintre oameni, atenuând diferențele care ar exista între ei dacă fiecare ar avea o identitate unică.
5. „Liber în Europa. Note de călătorie 2014-2020”, de Codruț Constantinescu
Editura Vremea, București, 2020
Codruț Constantinescu descoperă Europa și îi gustă farmecul cu setea esticului care a copilărit într-un regim comunist în care era aproape imposibil să ajungi în Vest, dar și cu expertiza istoricului, care știe din cărți povestea locurilor pe care le explorează. Peisajele și personajele sunt atent observate și savuros descrise, cu un spirit critic bine temperat și cu un simț al umorului remarcabil. Memorabilă este, de pildă, conversația dintre scriitor și patronul unei pensiuni din Grecia la care s-a cazat. Turistul român evocă norocul pe care l-au avut elenii cu Winston Churchill, care nu a acceptat ca Grecia să devină o țară comunistă, cum s-a întâmplat cu România, în timp ce interlocutorul său se plânge că premierul britanic ar fi fost un nemernic care i-a tratat ca pe o colonie, iar despre capitalism consideră că “nu e pentru oameni, este împotriva lor”…
De altfel, ceea ce autorul numește “mozaicul european” îi oferă materie primă din belșug pentru reflecții care abordează inclusiv particularitățile și destinul acestui continent. Iar faptul că volumul este presărat cu desene ingenioase ale lui Dan Perjovschi îi conferă un plus de atractivitate.
(Sursă fotografii: LibHumanitas.ro, Polirom.ro, EdituraVremea.ro)
