1. „Ce s-ar fi întâmplat dacă…? Istorie virtuală”, de Niall Ferguson (coordonator)
Editura Polirom, Iași, 2022 (ediția a II-a)
Traducere din engleză de Cătălin Drăcșineanu
Deși a avut mereu numeroși contestatari, istoria contrafactuală nu este doar foarte spectaculoasă, ci și plină de învățăminte, inclusiv din perspectiva înțelegerii motivelor pentru care lumea arată în prezent așa cum arată. Ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi existat Revoluția Americană? Dar dacă Germania ar fi invadat Marea Britanie în mai 1940? Ori dacă ar fi fost evitat Războiul Rece? Sau dacă nu s-ar fi prăbușit comunismul? La astfel de întrebări incitante răspund Niall Ferguson și alți opt reputați istorici în paginile acestui volum captivant. Așa cum se arată și în amplul eseu introductiv elaborat de Ferguson, fiecare capitol al cărții se întemeiază pe presupuneri plauzibile, nicidecum fanteziste.
Uneori, deznodământul unor evenimente istorice nu a fost imaginat de nimeni până ce nu a avut loc efectiv. Contemporanii evenimentelor respective se așteptau la alte finalități ale acestora, pe deplin posibile. În aceste condiții, de ce nu am aborda comparativ ce s-a întâmplat cu ce s-ar fi putut la fel de bine întâmpla, dar pur și simplu nu a fost să fie?
Întregul volum oferă publicului șansa de a desluși mai bine mersul deloc linear al istoriei, explorând cu luciditate alternative plauzibile ale unor evoluții importante din trecutul mai îndepărtat sau mai recent al omenirii.
2. „Cum pregătim un discurs”, de Theodor Paleologu
Editura Fundației Paleologu, București, 2023
Cine crede că este suficient să ai dreptate în ceea ce spui ca să fii convingător greșește! Adevărul este prea important pentru a fi livrat oricum, în vreme ce o miniciună împachetată în cuvinte meșteșugite poate avea câștig de cauză. În aceste condiții, este esențial pentru oricine să vorbească bine atunci când are ceva de spus și să își adapteze maniera de comunicare la specificul publicului cărei i se adesează.
Prin intermediul cărții ”Cum pregătim un discurs”, Theodor Paleologu pune la dispoziția celor interesați un excelent manual de retorică, extrem de util pentru susținerea de discursuri în cele mai diverse împrejurări. Punctul de plecare îl reprezintă – cum altfel? – ”Retorica” lui Aristotel, fiind explicate sintetic cele trei noțiuni fundamentale: logos, pathos și ethos. Se ajunge repede de la teoria strict necesară, sintetizată și prezentată accesibil, la aspecte cât se poate de practice ale pregătirii unui discurs, de la structurarea acestuia la argumentele și figurile de stil ce pot fi utilizate și de la stabilirea scopului intervenției verbale la transmiterea de emoții. Explicațiile oferite de Theodor Paleologu sunt completate de o suită de discursuri ilustrative bine alese, de la cele clasice – susținute de mari personalități ale istoriei universale precum Abraham Lincoln ori Charles de Gaulle – până la cele ale autorului.
Totul în mai puțin de 200 de pagini de text coerent și atent calibrat, care merită din plin a fi parcurse de către cei ce vor să se exprime adecvat în public!
3. „În căutarea României. O aventură personală din ’65 până azi”, de Dennis Deletant
Editura Humanitas, București, 2023
Traducere din engleză de: Alina Pavelescu
Aventura românească a istoricului britanic Dennis Deletant se întinde pe aproape șase decenii, timp în care a fost martorul atent și observatorul fin al unor evoluții și transformări spectaculoase. Experiența sa cu totul aparte este valorificată din plin în acest volum consacrat istoriei recente a României, abordată cu o remarcabilă luciditate, dar totodată și cu multă empatie.
„Robert D. Kaplan înțelege ca nimeni altul România contemporană” scria Dennis Deletant pe coperta cărții ”În umbra Europei. Două războaie reci și trei decenii de călătorie prin România”, apărută în anul 2016, tot la Editura Humanitas. În 2023 a venit rândul lui Kaplan să semneze un text asemănător pe o carte publicată de Deletant: „Nici un universitar străin nu a urmărit în ultimele decenii ororile și bogăția istoriei României din secolul XX așa cum a făcut-o Dennis Deletant”. Cred că, aparent paradoxal, ambii autori au dreptate, ei fiind probabil cei mai buni cunoscători, de aproape și de departe deopotrivă, ai unor realități altfel greu de descifrat și de sintetizat, pe care le prezintă cititorului într-o manieră închegată și captivantă.
Pentru cei preocupați de resorturile și particularitățile parcursului societății românești de la Congresul al IX-lea al PCR din iulie 1965 până la intrarea în NATO și în Uniunea Europeană, „În căutarea României” este o lectură care nu trebuie ratată.
