Toamna a venit la Librăria Humanitas Cișmigiu cu noi propuneri interesante de lectură. Sâmbătă, 29 septembrie, ora 17.00, a fost lansat în colecția ”Scriitori români contemporani” romanul „Cartografia lumii de dincolo“, semnat de Laura T. Ilea. La eveniment au vorbit, alături de autoare, criticul literar Tania Radu și scriitoarea Andreea Răsuceanu, coordonatorul colecției.
Laura T. Ilea a publicat un roman (Les femmes occidentales n’ont pas d’honneur, L’Harmattan, Paris, 2015), un volum de nuvele (Est, L’Harmattan, Paris, 2008), studii literare, printre care Literatura canadiană în infraroşu: Nihilismul feminin (Tracus Arte, Bucureşti, 2015) şi Littérature et scénarios d’aveuglement — Orhan Pamuk, Ernesto Sábato, José Saramago (Honoré Champion, Paris, 2013). În România, a publicat articole în revistele Observator cultural şi Steaua. Cartografia lumii de dincolo este primul roman publicat de Laura T. Ilea în spațiul românesc. Scrierea versiunii franceze a acestui roman a primit susținerea Conseil des Arts du Québec, prin intermediul programului Vivacité.
Andreea Răsuceanu a deschis seria discuțiilor legate de romanul Cartografia lumii de dincolo acordând o atenție specială diferitelor planuri care există în volum. Laura T. Ilea face parte dintre autorii care scriu altfel și are o vervă care vrăjește imediat. Andreea a menționat că a fost atrasă inițial de alte lucrări ale sale și știa la ce să se aștepte. Mărturisește că a fost cucerită imediat de carte, atât datorită dinamicii discursului, cât și a problematicii pe care o abordează. Avem de-a face cu o carte de care te atașezi foarte repede, care se citește repede, pe nerăsuflate, însă nici pe departe o carte ușoară, aș adăuga, o carte pe care Andreea a ales-o la doar câteva ore după ce autoarea a trimis manuscrisul la editură.
Invitată să spună câteva cuvinte depre roman, Tania Radu a început prin a afirma că o consideră pe Laura T Ilea un excelent ambasador al scrisului și că reînvie bucuria de a ne sluji cărțile, dar și că odată cu romanul său suntem puși în fața unei asumări a identității românești într-un alt mod. Ipostazele visării sunt prezente la toate personajele, iar Amalia este unul dintre cele în care cei mulți dintre noi se recunosc. Lumea mustoasă, călătoria atât fizică, cât și metafizică, laitmotivele (moarte și naștere, muzică și dans, copilul în diferite ipostaze, destinul), dar și scriitura fac din romanul Laurei T. Ilea unul care prinde cititorul imediat. Scrisul trebuie să atragă, spune Tania, iar Laura are rețeta succesului și din acest punct de vedere.
Începând prin a spune că romanul Cartografia lumii de dincolo este construit parțial în jurul câtorva legături pe care le-a realizat odată cu revenirea în țară, de aproape doi ani, dar și în jurul câtorva experiențe noi, datorate includerii sale în colecția de autori altfel a editurii Humanitas. Un discurs interesant despre cum călătorim fără Gps în America , despre legătura tainică om-hartă, Altasul magic uitat prin bagaje în cursul procesului de mutare și regăsit cu spaimă și emoție mucegăit, descoperirea fantastică a lui Jack Kerouac și modul în care le lași prins de drum, dar mai ales despre stările de excepție sub care scriem. Presărat cu multe detalii despre cum a luat naștere de fapt romanul Cartografia lumii de dincolo, dar totuși nu atât de multe pe cât există de fapt, cum am aflat ulterior chiar de la autoare, discursul a abordat și tema condiției de explorator, tentația Nordului în America, dar și enigma întoarcerii, prilej pentru o pledoarie pentru crearea spațiilor de refugiu, atât mental, cât și fizic, mai ales în momentele în care suntem expuși unor șocuri emoționale. Acestea, dincolo de modul negativ în care ne afectează, deschid uneori alte spații, nu neapărat fizice, care modifică orizontul și modul de a aborda problemele, dar prilejuiesc și întâlniri care modifică pozitiv viața celui care le experimentează. Laura T. Ilea a discutat și despre personaje care înclină spre reconstituirea trecutului, despre rupturile care vin odată cu mutarea într-un alt spațiu și într-o altă cultură, dar mai ales despre faptul că unitatea de spațiu și loc poate fi percepută și resimțită diferit.
„Cartografia lumii de dincolo deambulează între regiuni arhaice ale Transilvaniei şi straniul imperiu al tinereţii eterne creat de Johannes Müller la Aachen, în Germania; între Paris şi New York, oraşul în care Armand Carpentier vrea să pună în practică un proiect pe cât de revoluţionar, pe atât de înspăimântător; între dansul cu rezonanţe barbare de la târgul de fete şi survolarea în trombă a Americii de către Amalia, personajul central al romanului. Mi-am dorit ca această carte să fie premoniţia lumii viitorului. O lume stranie, pe alocuri monstruoasă, condusă de obsesia lui all inclusive şi de noile reguli ale procreării. O lume pe măsura proiectelor extravagante ale celor câţiva excentrici notorii care o locuiesc.“ – Laura T. Ilea
Auzind-o pe Laura T. Ilea vorbind despre roman, mi-am adus aminte de volumele lui Jose Saramago și despre modul în care acesta jonglează cu personajele și viața acestora în Peștera, de exemplu, dar și în Pluta de piatră. Obsesia spațiului care te aruncă în necunoscut, cum chiar autoarea spunea, este un element-cheie al romanului, iar emoția câștigă teren pagină cu pagină. Zbaterea între continente este legată mereu de oamenii pe care îi iubim, iar marea provocare este aceea de a găsi echilibrul între ceea ce ne dorim și ceea ce avem nevoie. Ușor de zis, greu de făcut. O întoarcere în timp pentru a reconstrui lumi cărora cândva le-am aparținut și după ani nu le mai aparținem și nu ne mai regăsim în ele, într-un roman care promite să ne țină prinși în poveste preț de 189 de pagini intense, care amintește pe alocuri de basmul Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. O întâlnire frumoasă cu Laura T. Ilea, căci pentru mine autorii care scriu povești care pornesc de la evenimente care i-au răscolit sunt printre cei mai interesanți, mai ales atunci când dărâmă și reclădesc lumea interioară pe baze cu totul noi, cărora ani de-a rândul probabil nu le-au oferit nicio șansă. La finalul întâlnirii, scriitoarea a oferit autografe și a stat de vorbă cu cititorii.
