De ceva timp am întors macazul lecturilor dinspre romane, beletristică și alte lucrări de ficțiune către domenii mai palpabile din punct de vedere al realismului, între care istoria, filosofia, geopolitica și, nu în ultimul rând, muzica. Așa că m-am gândit ca, rând pe rând, să împărtășesc cu voi câteva topuri din aceste zone literare. Și cum altfel să încep mai bine dacă nu cu un top foarte personal din domeniul meu preferat – muzica?! Atenție, nu veți citi recenzii ample ale volumelor pe care le-am parcurs, ci scurte treceri în revistă ale celor 5 cele mai valoroase asemenea cărți citite de mine în ultimul timp.
Luați acest top ca pe o recomandare pe care v-o fac cu drag și inima deschisă. Mai ales în aceste vremuri extrem de agitate și tulburătoare, în care suntem sfâșiați între boală și război, între sărăcie și disperări proprii, este mai important ca niciodată să nu pierdem contactul cu ceea ce este frumos în viață, cu arta și artele care ne pot furniza râuri întregi de satisfacție spirituală, fără de care nu am reuși să înfruntăm cu capul sus o asemenea perioadă de-a dreptul înfricoșătoare. Vă invit, așadar, să primiți cu inimile și gândurile deschise cele 5 volume care vorbesc atât de simplu, de frumos și de evocator despre limbajul universal al muzicii.
1. Istoria Muzicii în Europa, de Brigitte François-Sappey
Volum apărut la Editura Grafoart, București, 2007; traducere din limba franceză de Ileana Littera
Așa cum se cuvine, am început această incursiune în fascinanta lume a muzicii cu un volum care face o scurtă, dar foarte cuprinzătoare trecere în revistă a marilor momente din istoria europeană a acestei arte. Brigitte François-Sappey reușește în sub 200 de pagini și într-un format de buzunar să redea cu precizie și cu un limbaj care îmbină simplitatea necesară unui cititor neinițiat cu termeni mai specializați o panoramă deosebită, creând tablouri istorico-muzicale remarcabile. Datorită acestui volum am putut să pătrund mai ușor în negura timpurilor și să descopăr aspecte ale muzicii pe care le intuiam, dar de care nu eram complet sigur că existaseră. Traducerea Ilenei Littera nu a făcut decât să mă ajute din plin în această călătorie atât de fascinantă și frumoasă în istoria uneia dintre cele mai universale forme de exprimare artistică din lume.
Tot acest parcurs istoric pe care autoarea îl face în această carte ajută atât finii cunoscători să-și revizuiască noțiunile, cât și învățăceii care își doresc să afle mai multe despre istoria muzicii în Europa să își găsească răspunsurile la întrebările pe care și le-au pus referitor la această artă. Cartea este structurată în trei mari capitole – 1. Era modală, 2. Era tonală și 3. Era „tonalității suspendate” – fiecare dintre acestea fiind divizate în câteva subcapitole, permițând astfel o mai bună plasare în timp a tuturor evenimentelor care au dus la nașterea și apoi la transformările muzicii culte așa cum o cunoaștem noi azi. Așa cum am menționat deja, avem de-a face cu un limbaj simplu, dar care totuși face uzanță de anumiți termeni specifici domeniului, fără a îngreuna însă înțelegerea ansamblului construit. Iată, așadar, o propunere de lectură cu care vă invit să porniți și voi în această călătorie în lumea magiei muzicii.
2. Wagner, de Friedrich Nietzsche
Volum apărut la Editura Grafoart, București, 2014; traducere din limba franceză de Ileana Littera
Iată o lectură care pentru mine se află la a doua recitire. Am folosit în anii facultății celebrul studiu al lui Friedrich Nietzsche asupra omului și operei lui Richard Wagner spre a-mi definitiva lucrarea de licență. Am fost întotdeauna de-a dreptul hipnotizat de muzica titanului acestuia al Gesamtkunstwerk-ului („opera de artă totală”) și de măiestria aproape egoistă cu care și-a țesut crezurile artistice. În cazul volumului de față, însă, nu vorbim despre o apreciere „pe față” a muncii compozitorului ci, dimpotrivă, de o detractare din partea marelui filosof german pentru care se pare că, iată, nu doar Dumnezeu a murit, ci și unul dintre cei mai buni prieteni din prima parte a vieții sale.
Wagner este o carte foarte interesant de citit și analizat, căci se poate vedea în cele sub 200 de pagini un amestec de dragoste și extaz ale lui Nietzsche față de măreția muzicii wagneriene și de repulsie, în același timp, față de modul în care compozitorul și-a exprimat arta și crezurile artistice către ultima parte a vieții. Structurat în 2 părți mari – Nietzsche contra Wagner și Cazul Richard Wagner – volumul aduce în discuție în modul cel mai uimitor cu putință a defectelor majore pe care creatorul tetralogiei Nibelungilor le-a etalat în special în opera sa creștină, Parsifal. De fapt, nici nu ar trebui să uimească pe cineva faptul că Nietzsche, cel care a afirmat sus și tare dispariția divinității, vede în Parsifal o creație lipsită de relevanță, ajungând să o numească chiar „o operă proastă” din cauza lucrurilor și moralei pe care le promovează această capodoperă wagneriană. Cu toate acestea, cele două părți ale studiului său artistic, filosofic și psihologic nu fac decât, în mod ciudat, dar plăcut, să ridice figura lui Wagner pe un piedestal, subliniindu-i cele mai importante aspecte din punct de vedere artistic, precum și cele mai luminoase părți ale muzicii sale.
Iată, deci, cum acea vorbă conform căreia publicitatea negativă e tot reclamă se adeverește în acest caz, căci Nietzsche reușește să-l repună în drepturi pe Wagner prin aceste detractări constante. Mai mult, se poate observa o dragoste sincer față de compozitor, dar exprimată extrem de subtil, în spatele tuturor paginilor în care filosoful vrea să-l facă praf pe acesta din urmă. O carte foarte paradoxală, plină de auto-contraziceri și care rămâne de un real interes și astăzi. Celor care doresc să îl cunoască mai bine pe Richard Wagner, le recomand această lectură misterioasă, ciudată și atât de importantă!
3. Andrei Șerban – Călătoriile mele. Opera
Volum apărut la Editura Institutului Cultural Român, București, 2008
Ajungem la una dintre cele mai dragi mie apariții editoriale. Cu toate că nu este neapărat o carte despre muzică, este totuși una din lecturile cele mai importante pe care le-am parcurs în ultimul timp. O întrepătrundere între vizual, cuvânt scris și ideea muzicii prezente întotdeauna, acest rafinat album apărut sub patronajul Institutului Cultural Român ne introduce foarte delicat în extraordinara lume a spectacolului de operă. Mai exact, în cea a lui Andrei Șerban, regizorul meu preferat de teatru și operă all-time. Un vizionar, un îndrăzneț și curajos, un fin cunoscător al spiritului uman, al artistului și al cântărețului, Andrei Șerban ne ghidează prin fascinanta lume a operei, a spectacolelor montate de el pe cele mai mari scene lirice ale lumii. Volumul este în mod grațios dedicat tatălui său, fotografului George Șerban. Și nici nu este de mirare, căci ne aflăm în fața unei cărți care spune povești atât cu ajutorul cuvintelor, cât, mai ales, prin intermediul imaginilor.
Adunând între aceleași coperți tot felul de fotografii provenind fie din arhiva personală a regizorului, fie din arhivele teatrelor în care a lucrat, Călătoriile mele. Opera se dovedește a fi un ghid neprețuit pentru cei care vor să îl cunoască îndeaproape pe Andrei Șerban – regizorul de operă. Fiecare spectacol amintit în acest volum este însoțit de scurte istorii narate chiar de penița maestrului, la care se alătură imagini surprinse de lentilele aparatelor de fotografiat. Astfel, nu doar că avem posibilitatea să vizualizăm momente importante din cariera regizorului, dar ni se permite și o altfel de călătorie în istoria recentă a operei și, mai ales, a spectacolului de operă. Iată de ce albumul din 2008 reprezintă o apariție importantă și de ce l-am inclus pe lista topului meu de cărți muzicale. Cu toate că se leagă mai mult de partea scenică a muzicii, de fațetă spectaculară a acesteia, nu este deloc un titlu de neglijat, mai ales de către cei care vor în mod special să cunoască dedesubturile creării unei asemenea arte, precum și de către cei care vor să se familiarizeze cu lumea atât de strălucitoare și complexă a operei, ca tip de spectacol în care teatrul se îmbină armonios cu muzica.
4. Un an magic. Muzică clasică pentru fiecare zi, de Clemency Button-Hill
Volum apărut la Editura Vellant; traducere din limba engleză de Ana-Maria Onisei
Iată unul dintre cele mai reușite și cuprinzătoare volume-ghid care mi-au picat în mână până acum. Scris de Clemency Button-Hill, una din marile realizatoare de emisiuni radio de la BBC (cunoscută pentru transmisiunile cu titlul Breakfast de la BBC 3), volumul de față este o adevărată bijuterie muzicală în cuvinte. Este mai mult decât o carte, este mai mult decât un ghid. Este o lumină în întunericul cotidian de zi cu zi care ne poate ajuta să ne facem viețile mai frumoase. Și asta datorită muzicii, eternul limbaj universal, eterna hrană a spiritului. Clemency reușește în cele peste 300 de pagini nu doar să ne ofere alternative la entertainmentul obișnuit cu care încercăm să ne umplem existența, dar să ne și conducă prin hățișul istoriei universale a muzicii, doar că într-o altă formă.
Nefolosind o ordine cronologică a pieselor muzicale și a compozitorilor amintiți, autoarea realizează între coperțile volumului său mai degrabă un soi de „ghid turistic” al zilelor unui an oarecare, dându-ne pentru fiecare din ele câte o nouă bucată sonoră pe care să o ascultăm. Sigur că alegerile făcute de ea sunt subiective și personale, dar totuși par să se potrivească cu gusturile obișnuite ale melomanilor. În plus, Un an magic este și o poartă deschisă larg pentru cei care nu au avut până acum mari tangențe cu muzica clasică și cultă, dar care își doresc să o facă de acum încolo.
Adresându-se atât unui public cititor și ascultător matur, cât și tinerilor, viitori iubitori și cunoscători de muzică, volumul de față este un excelent exemplu de enciclopedie muzicală, de sprijin de cultură generală atât pentru începători, cât și pentru cei „avansați” într-ale artei sunetelor. Poate că unii avem nevoie de un reminder al faptului că muzica face parte din viețile noastre și prin intermediul acestei cărți redescoperim compozitori și creațiile lor pe care nu le-am mai ascultat de mult. Poate că alții pur și simplu vrem să înțelegem „cu ce se mănâncă” muzica clasică și să pricepem cu ce ne poate ea ajuta și îmbogăți viețile. Ei bine, Un an magic este răspunsul pentru aceste dorințe și pentru multe altele. Vă recomand cu căldură această apariție a Editurii Vellant, excepțional îngrijită din punct de vedere vizual și beneficiind de traducerea și expertiza culturală a Anei-Maria Onisei.
5. O istorie a operei, de Carolyn Abbate și Roger Parker
Volum apărut la Editura Vellant; traducere din limba engleză de Cosmin Nedelcu
Iată că tot Editura Vellant mi-a prilejuit o nouă întâlnire cu un volum foarte prețios mai ales pentru mine, un iubitor împătimit al operei. Doi autori muzicologi de excepție, Carolyn Abbate și Roger Parker, au dat naștere acestei cărți foarte valoroase, scriind în timp ce se aflau la o distanță uriașă unul de altul, întâlnindu-se rar, dar făcând în mod constant schimb de fragmente pe care le-au gândit și dezvoltat fiecare în stilul său. Cu toate acestea, s-a născut O istorie a operei, un compendiu foarte cursiv, cu o curgere foarte logică, utilizând un limbaj simplu, plăcut și la îndemâna oricărui cititor, indiferent de pregătirea sa muzicală. Pare că este un studiu conceput de un singur creier, scris de o singură mână. Iată ce îl face un ghid atât de important în această călătorie fascinantă în complexa lume a teatrului liric.
Spre deosebire de volumul de mai sus, cel al lui Andrei Șerban, acesta de față este cu adevărat o incursiune atât teoretică, cât și foarte personală și artistică, în uriașa istorie a operei din cele mai vechi timpuri ale sale până în contemporaneitate. Abordarea celor doi autori este cu atât mai valoroasă cu cât perspectiva lor este atât de personală, inspirată de experiențele lor proprii cu spectacole de operă, cu partituri ale marilor creații muzicale dedicate scenei. De altfel, acesta este și motivul pentru care titlul cărții este O istorie a operei, căci pot exista cu ușurință o sumedenie de alte istorii, alte puncte de vedere, alte abordări ale acestui vast subiect. Cel de față este doar una dintre cele posibile.
Și, totuși, este, poate, cea mai la îndemână oricui, căci oferă o panoramă vastă a fenomenului operei, făcând acest lucru cu niște instrumente scriitoricești care să permită chiar și neinițiaților să facă cunoștință cu acest tip spectacular special. Mai mult, trebuie să subliniez importanța unui asemenea demers pe care și cei de la Editura Vellant l-au înțeles – faptul că prin acest volum se mai adaugă o cărămidă însemnată la efortul artiștilor de a menține vie o tradiție seculară și de a oferi pârghiile necesare viitorilor spectatori de a se apropia de și de a descoperi miraculosul tărâm al muzicii și al spectacolului de operă.
(Surse foto: http://www.librariamuzicala.ro, www.librariadelfin.ro, www.libris.ro, www.elefant.ro, https://vellant.ro)
