Săptămâna aceasta am ales trei volume care explorează tema identității din perspective diverse, de la experiența imigrației și a conflictului cultural, la explorarea identității feminine și a stereotipurilor sociale, până la impactul migrației asupra identității individuale și colective. Fiecare oferă o viziune diferită asupra complexității identității și a modului în care aceasta este influențată de factori personali, sociali și culturali. Prin intermediul unor povești captivante și analize amănunțite, relevează modul în care identitatea este construită, negociată și transformată de-a lungul timpului și în diferite contexte.
1. „Pisica mea, Iugoslavia”, de Pajtim Statovci
Editura Vellant, București, 2024
Traducere: Alina Damian
Pisica mea, Iugoslavia este romanul de debut al lui Pajtim Statovci, un scriitor finlandez de origine kosovară, care se focusează pe două narațiuni paralele: povestea lui Bekim, un imigrant kosovar în Finlanda, și viața mamei sale, Emine, în Kosovo. Această dualitate reflectă complexitatea experienței imigrației și provocările identitare cu care se confruntă personajele. Bekim se luptă cu sentimente de izolarea în societatea finlandeză, fiind un homosexual kosovar, în timp ce Emine împărtășește povestea unei căsnicii abuzive într-o societate patriarhală. Stilul lui Statovci îmbină umorul negru fin și ironia, abordând în același timp teme serioase și dificile.
Dificultatea adaptării la o cultură nouă, sentimentul de izolare și discriminare, conflictul dintre identitatea națională, etnică, religioasă și sexuală, abuzurile, manifestate atât în relația dintre Emine și soțul ei, cât și în dinamica dintre Bekim și pisica stranie cu care locuiește, explorarea prejudecăților rasiale, etnice și sexuale, relațiile tensionate dintre membrii familiei, influența traumei asupra generațiilor sunt subiecte prezente în roman, în diferite forme și fac din textul lui Statovci unul extrem de puternic nu numai la nivel stilistic, cât și la nivel tematic. Volumul Pisica mea Iugoslavia oferă o perspectivă extrem de interesantă asupra experienței imigrației și a conflictului identitar, și merită apreciat, în ciuda lipsei de coerență și construcție a unor personaje și a capacității slabe a crea empatie față de acestea.
2. „Vrăjitoare”, de Mona Chollet
Black Button Books, 2022
Traducere: Aurelia Ulici
Mona Chollet subliniază semnificația identității vrăjitoarei, prezentând-o ca pe un simbol al autonomiei și al eliberării feminine și demonstrează că aceste femei au fost vindecătoare, fitoterapeute și păstrătoare ale înțelepciunii comunității, reprimate din cauza temerilor societății față practicile nefamiliare. Bazându-se pe interviuri, anecdote și autoreflecție, cartea dezvăluie semnificația vrăjitoarelor ca simbol al rezistenței împotriva structurilor de putere opresive. Chollet explorează modul în care vrăjitoarele întruchipează o puternică forță de rebeliune, observând că, de-a lungul istoriei, ele au fost adesea țapi ispășitori pentru anxietățile societății și ciocnirile împotriva normelor patriarhale, oferind o perspectivă nouă asupra luptei pentru autonomia și libertatea femeilor, prin intermediul unor identități diferite.
Scriitoarea deconstruiește pe rând stereotipurile omniprezente și concepțiile greșite din jurul vrăjitoarelor, examinând modurile în care cultura populară și mass-media au modelat și distorsionat înțelegerea noastră despre aceste figuri. Există însă multe alte referințe, folosite pentru a sprijini și a ilustra ideile sale despre istoria, cultura și puterea feminină, iar volumul are un aparat critic stufos prin care pune în evidentă diferitele identități și ipostaze ale femeilor de-a lungul timpului. Aș aminti: Starhawk, teoreticiană a neopăgânismului și ecofeminismului, autoare și activistă americană cunoscută pentru lucrările sale despre spiritualitate, ecologie și feminism; Barbara Ehrenreich – autoare şi jurnalistă americană, care în cartea Stafii fericite explorează istoria vânătorii de vrăjitoare și a rolului misogin în aceste persecuții; Marguerite Yourcenar – romancieră și istoric literar belgian, autoare a celebrului roman Memoriile lui Hadrian. Mona Chollet face referire la opera lui Yourcenar pentru a susține perspectiva sa despre valorificarea istoriei și a amintirilor femeilor ca o modalitate de a elibera puterea și înțelepciunea feminine; Clarissa Pinkola Estés – autoare și psihanalistă americană, cunoscută pentru volumului Femei care aleargă cu lupii.
Accentul pe potențialul continuu de creștere personală, autodescoperire și importanța cultivării propriului sine, a acceptării de sine și a contestării normelor de frumusețe ale societății, care echivalează deseori tinerețea cu dorința și valoarea și afirmând valoarea și puterea care pot fi găsite în fiecare etapă a vieții, toate acestea fac din volumul Vrăjitoare unul dintre cele mai bine documentate volume pe care le-am citit pe această temă în ultimii ani. Multitudinea de perspective propuse, analiza atentă a angrenajelor sociale care determină și influențează comportamente sunt surse importante de informare. Experiențele personale joacă un rol important în formarea identității feminine. Diferitele etape ale ciclului de viață cauzează de asemenea schimbări fizice și emoționale care influențează identitatea feminină, care a reușit să se modifice extrem de mult în ultimele decenii. Relațiile, evenimentele semnificative și provocările depășite contribuie la modul în care femeile se definesc pe ele însele, dar și în raport cu ceilalți.
3. „Exit West”, de Mohsin Hamid
Editura Art, București, 2020
Traducere: Radu Sorop
Mohsin Hamid, scriitor britanic de origine pakistaneză, născut în Lahore, Pakistan, în 1971, este cunoscut pentru romanele sale care explorează identitatea, globalizarea, migrația și impactul evenimentelor politice asupra vieții personale. A fost nominalizat de două ori la Man Booker Prize, a câștigat Betty Trask Award și este membru al Royal Society of Literature.
Povestea din Exit West are loc în patru locații diferite: un oraș fără nume în timpul unui război civil; Mykonos, Grecia; Londra, Anglia; apoi, în cele din urmă, Marin, California, unde Nadia și Saeed se simt cel mai bine acasă. Toate sunt legate de evenimente din viața autorului: orașul fără nume în care Saeed și Nadia își încep povestea s-a bazat în multe feluri pe Lahore, unde a locuit jumătate din viață, insulele grecești le-a vizitat în tinerețe, iar Londra i-a fost casă pentru cea mai mare parte a unui deceniu.
Publicată în 2017, cartea urmărește povestea a doi tineri, Nadia și Saeed, care trăiesc într-un oraș fără nume, aflat în mijlocul unui conflict violent. Pe măsură ce situația se înrăutățește, ei descoperă o modalitate miraculoasă de a scăpa: uși magice care îi transportă instantaneu în diferite părți ale lumii. Romanul explorează experiențele lor în timp ce se deplasează dintr-un loc în altul, confruntându-se cu provocările și incertitudinile migrației și ale configurării unei noi identități. Stilul său fluent și evocator și modul în care împletește elemente realiste cu cele fantastice reprezintă un atu al romanului, mai ales modul în care Hamid utilizează metafora ușilor magice pentru a reflecta realitățile migrației. Aceste uși reprezintă atât oportunități, cât și pericole, speranța unui viitor mai bun, dar și riscurile și dificultățile cu care se confruntă refugiații atunci când se văd constrânși să își creeze o nouă identitate. Cartea a fost inclusă pe lista scurtă a mai multor premii literare prestigioase și a fost adaptată și într-o miniserie de televiziune.
