Știrile săptămânii: Regizorul sârb Želimir Žilnik, invitat special al Festivalului Ceau, Cinema!; Punct de cotitură 1989 – sfârșit de proiect la Institutul Francez, luni, 24 iunie.
Regizorul sârb Želimir Žilnik, invitat special al Festivalului Ceau, Cinema!
Regizorul-cult Želimir Žilnik, unul dintre cei mai apreciaţi cineaşti sârbi, va fi invitatul special al celei de-a şasea ediţii a Festivalului Ceau, Cinema! de la Timişoara şi Gottlob, unde va fi omagiat printr-o retrospectivă organizată în colaborare cu Bienala Art Encounters 2019.
În cadrul retrospectivei vor putea fi văzute trei filme, din diferite perioade ale carierei lui Želimir Žilnik: „Opere timpurii” („Early Works”, 1969), câştigător al Ursului de Aur la Berlin şi de la a cărui premieră se împlinesc 50 de ani, şi documentarele „Kenedi se întoarce acasă” („Kenedi Goes Back Home”, 2004) şi „Serbistan_Jurnal de bord” („Logbook_Serbistan”, 2015).
Film emblematic al aşa-numitului Val Negru Iugoslav din anii `60-`70, „Opere timpurii” (1969) oferă o perspectivă critică asupra ideologiei marxiste şi a locului său în „societatea revoluţionară” şi reflectă întrebările şi îndoielile din lumea socialistă după înnăbuşirea Primăverii de la Praga şi după diferitele mişcări studenţeşti internaţionale. Filmul are în centru patru tineri – trei băieţi şi o fată – care încearcă să trezească, fără succes, conştiinţa în rândul muncitorilor şi ţăranilor.
În „Kenedi se întoarce acasă” (2004), Želimir Žilnik redă povestea câtorva persoane care au părăsit fosta Iugoslavie în anii `90 din cauza războiului şi care au petrecut mai mult de zece ani în Europa de Vest ca refugiaţi sau azilanţi, iar acum încearcă să se reintegreze în Serbia.
Realizat la apogeul recentei crize a refugiaţilor din Europa, „Serbistan_Jurnal de bord” (2015) urmărește viața imigranților ilegali și a azilanților găzduiți în centre speciale din Serbia în urma unor evadări dramatice din țările de origine, state copleșite de război și sărăcie.
Născut în 1942, Želimir Žilnik trăieşte şi lucrează la Novi Sad. El va fi prezent la Ceau, Cinema! alături de producătoarea Sarita Matijevic (Playground Produkcija). Participarea lor la festival face parte din colaborarea cu Bienala Art Encounters 2019.
În data de 4 octombrie, Želimir Žilnik va susține un masterclass la Timișoara, care va fi precedat de o altă serie de proiecții din opera lui cinematografică.
Želimir Žilnik a realizat de-a lungul carierei sale extrem de prolifice peste 50 de filme de lungmetraj şi de scurtmetraj, care au fost proiectate la câteva dintre cele mai mari festivaluri din lume, precum cele de la Berlin, Toronto, Rotterdam, Moscova sau Oberhausen. Este considerat unul dintre iniţiatorii genului „docudramă”.
De la sfârşitul anilor `60, filmele sale angajate social i-au adus laude în fosta Iugoslavie, dar în anii `70 şi `90 au atras şi cenzura, din cauza criticilor dure la adresa sistemului politic. Puterea de a observa şi de a extrage poveşti fascinante din vieţile oamenilor simpli este trăsătura comună a filmografiei sale.
Bienala Art Encounters 2019 este curatoriată de Maria Lind și Anca Rujoiu și cuprinde un program extins pe tot parcursul anului, incluzând o serie de componente precum Proiecțiile de film / Film Screenings, realizate în colaborare cu Ceau, Cinema! și cu Teatrul Național „Mihai Eminescu” Timișoara. Expoziția Bienalei se deschide pe 20 septembrie 2019.
A şasea ediţie Ceau, Cinema! va avea loc în perioada 18-21 iulie, la Timişoara şi Gottlob, prima localitate rurală din România cu un cinematograf renovat.
Abonamentele, care oferă acces la toate proiecţiile din festival, pot fi achiziţionate online, pe site-ul iaBilet.ro. Un abonament general costă 60 de lei, iar un abonament special, care vine la pachet cu un tricou sau o traistă din colecția Ceau, Cinema! şi cu un set de stickere desenate de artiștii colaboratori ai festivalului, costă 100 de lei.
Ceau, Cinema! este un festival dedicat filmului european, organizat de Asociaţia Marele Ecran şi Asociaţia Pelicula Culturală.
Punct de cotitură 1989 – sfârșit de proiect la Institutul Francez, luni, 24 iunie
De ce este asociat cuvântul „criză” Uniunii Europene? Care este viitorul unei structuri care întâmpină provocări tot mai des? Cine va răspunde acestora și prin ce mijloace? Putem vorbi despre un preț pentru a salva Europa? Dacă da, cine îl va plăti? Sunt întrebări ce vor fi abordate în ultima seară a proiectului „Punct de cotitură 1989”, luni, 24 iunie, la Institutul Francez.
Sala Elvire Popesco va găzdui, la ora 19.00, proiecția documentarului „La bataille pour sauver l’Europe / Lupta pentru a salva Europa” (r. Achim Scheunert, 2016), aceasta fiind urmată, începând cu ora 20.40, de o dezbatere originală despre „Salvarea Europei: cine, când, cum?”. Vor vorbi Nigel Bellingham, Directorul British Council România, Bernard Guetta, deputat european, fost corespondent Le Monde la Varșovia, Viena, Washington și Moscova și expert în politica internațională, Ioana Pârvulescu, eseistă și scriitoare, laureată a premiului Uniunii Europene pentru Literatură, Elena Calistru, președinte și co-fondator al asociației Funky Citizens, cu o bogată experiență în proiecte naționale și internaționale legate de bune practici în guvernare transparentă și politici fiscal-bugetare. Dialogul va fi moderat de Ovidiu Șimonca, redactor-șef adjunct al săptămânalului Observator Cultural.
Participarea la eveniment este gratuită, în limita locurilor disponibile, cu înregistrare prealabilă pe Eventbook. Documentarul este subtitrat în limba română, iar discuțiile se vor desfășura în limbile română, franceză și engleză, cu posibilitatea de traducere simultană în cele trei limbi.
Corolar al întâlnirilor organizate de Institutul Francez în cadrul proiectului Punct de cotitură 1989, evenimentul care încheie această serie de proiecții de film și dezbateri este dedicat Uniunii Europene. Viitorul Uniunii Europene este o întrebare deschisă, care suscită întrebări dintre cele mai diverse, cu implicații care ne privesc pe toți. Documentarul atrage atenția asupra conturării unei situații de criză, cazul Brexit-ului, seism politic european major, fiind grăitor în acest sens. Printr-o sinusoidă a evenimentelor care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial, juxtapozând idealuri și realitate, filmul urmărește proiectul european comunitar prin referire constantă la trei piloni – democrația, economia și securitatea –, jalonând între redefiniri continue ale relațiilor strategice dintre statele membre și raportul Uniunii Europene cu Statele Unite ale Americii.
Dezbaterea preia titlul documentarului, propunând, totodată, o încercare de a decripta originile crizei europene și de a privi cu luciditate bilanțul unei realități transfrontaliere la treizeci de ani de la un moment care a influențat decisiv proiectul comunitar. Într-un exercițiu de conștientizare și asumare, dialogul aduce în prim plan creionarea viitorului Uniunii Europene în lumina alegerilor europene care au avut loc pe 26 mai.
Proiectul „Punct de cotitură 1989” se înscrie în programul Fonds d’Alembert și se desfășoară până pe 24 iunie la filialele Institutului francez din București, Cluj, Timișoara și Iași. Programarea urmărește două axe principale, anume sfârșitul democrațiilor populare și raportul României cu Europa în contextul noilor provocări socio-culturale. Fonds d’Alembert este un program inițiat de Institutul francez din Paris, în calitate de operator cultural al Ministerului Europei și al Afacerilor Externe francez și are ca misiune promovarea culturii dezbaterilor prin abordări transdisciplinare, reunind participanți din orizonturi diferite – intelectuali, artiști, cercetători, profesioniști din discipline diverse –, adresându-se publicului larg.
