Știrile săptămânii: Un nou audiobook la Humanitas Multimedia: Octavian Pantiș, ‘Communication Skills. Profilurile comunicaționale’; Celelalte poveşti de dragoste de Lucian Dan Teodorovici în poloneză; Un gentleman la Moscova, de Amor Towles, apare în colecția Babel a editurii Nemira; Noua carte semnată de Sir Ken Robinson: Tu, copilul tău și școala, Editura Publica; Despre ‘Orice om îi este teamă’, cu Radu Paraschivescu, Oana Pellea, Dacian Cioloș și Cătălin Striblea – marți, 6 noiembrie; O noua editie: Bushido – Codul Samurailor de Inazo Nitobe; Lansarea romanului „O logodnă foarte lungă”, de Sébastien Japrisot; Ultimele trei ocazii să vezi NEVERLAND, un film jucat pe o scenă de teatru; Romanul ”Ça raconte Sarah” (Asta vorbeşte despre Sarah) de Pauline Delabroy-Allard este Premiul Goncourt – Alegerea României 2018; Nou la Editura Cartea Copiilor: „Acesta e un poem care vindecă peștii”; Volumul Conversații cu Regele Mihai de Stelian Tănase, o pagină de istorie trăită, în curând în colecția Corint Istorie Autori Români; Întâlnire prin Skype cu scriitoarea britanică Anna Hope – despre ‘Sala de bal’; Marile surprize ale micului Luxemburg, un nou dar pe care ni-l face Marina Almășan, la Editura Corint; Noi apariții la Editura Humanitas Fiction.
Un nou audiobook la Humanitas Multimedia: Octavian Pantiș, ‘Communication Skills. Profilurile comunicaționale’
„Oamenii sunt diferiți. Și ne referim aici nu la diferențe de vârstă, înălțime sau culoare a ochilor, ci la diferențe de comportament. Există un spectacol al varietății reacțiilor celor din jurul nostru la ceea ce se întâmplă în fiecare zi, iar aceste nuanțe nu ne pot fi indiferente, pentru că ne desfășurăm cu toții activitatea în mijlocul oamenilor și avem nevoie să construim relații durabile cu cei din familie, cu prieteni, cu colegi, cu clienți. Vrem să conviețuim bine, altfel spus. Vrem să-i înțelegem pe cei din jur.
Pentru toate acestea îți va fi de folos audiobookul de față. Îl putem considera ca pe o pereche de ochelari prin care-i vedem mai bine și-i înțelegem mai bine pe cei din jur, fiindu-ne astfel mai ușor să alegem comportamentul potrivit.
Audiobookul este și pentru tine însuți un instrument util prin care să te cunoști mai în amănunt și să decizi apoi ce-ai vrea să schimbi.” — OCTAVIAN PANTIȘ
Celelalte poveşti de dragoste de Lucian Dan Teodorovici în poloneză
Volumul de proză scurtă Celelalte poveşti de dragoste , tradus în limba poloneză de Radoslawa Janowska-Lascar, a fost publicat de curînd la Editura Amaltea din Wrocław.
Titlul în limba poloneză al volumului este Inne historie miłosne.
La Editura Polirom, Celelalte poveşti de dragoste a apărut în două colecţii prestigioase „Ego.Proză” şi „Top 10+” (2009, respectiv 2013). Pînă acum, romanul a mai fost tradus în limbile italiană, franceză, germană, bulgară şi macedoneană.
Cărţile lui Lucian Dan Teodorovici sînt traduse ori în curs de traducere în S.U.A ., Anglia, Franţa, Germania, Spania, Italia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Macedonia sau Ucraina.
Unsprezece poveşti în care dragostea e privită din unghiuri surprinzătoare şi, în acelaşi timp, unsprezece secvenţe ale unui roman construit pe o unică poveste, a unei iubiri ce nu-şi găseşte ritmul. Lipsa comunicării, trădarea, gelozia, angoasele şi aşteptările, toate aceste stări, puse sub semnul superficialităţii lumii contemporane, poartă personajele prin întîmplări şi evenimente stranii, care îşi cîştigă miza doar prin raportarea la întreaga lor istorie.
„Cele unsprezece povestiri din carte sînt, de fapt, îţi dai seama de asta pe măsură ce citeşti, tot atîtea capitole ale unui roman subtil construit, care te prinde şi te captivează. Nu poveştile în sine sînt importante, ci modul cum sînt spuse de acest autor foarte talentat. Teodorovici are ceva din lapidaritatea lui Hemingway, dar şi farmecul unui Salinger. O carte pe care merită s-o citiţi.” (Ştefan Agopian)
„O carte splendidă, una dintre cele mai frumoase pe care le-am citit în ultima vreme.” (Adina Diniţoiu)
Lucian Dan Teodorovici este scriitor, editor, regizor de teatru şi scenarist. Din 2017, director al Muzeului Naţional al Literaturii Române, Iaşi. Dintre volumele publicate: Cu puţin timp înaintea coborîrii extratereştrilor printre noi (1999, 2005); Circul nostru vă prezintă: (2002, 2007); Atunci i-am ars două palme (2004); Celelalte poveşti de dragoste (2009, 2013); Matei Brunul (2011, 2014); Unu + unu (+ unu…) (2014). Este scenarist sau coscenarist al unor filme delung- şi scurtmetraj, iar ca regizor de teatru a pus în scenă, printre altele, spectacolele: Prăpădul (după un text de Attila Bartis), Teatrul Naţional Iaşi, 2013; Sînt o babă comunistă (dramatizare după romanul omonim al lui Dan Lungu), Ateneul Tătăraşi Iaşi, 2014; Unu + unu (după textul propriu), Teatrul Naţional Iaşi, 2016. Premii literare: Premiul special al cititorilor „Natalia Gorbaniewska”, în cadrul Premiului Literar al Europei Centrale ANGELUS, Polonia, 2015; Premiul pentru Proză al revistei Observator cultural, 2012; Premiul Naţional de Proză Ziarul de Iaşi, 2012; Premiul special al publicului la Gala Industriei de Carte din România, Bucureşti, 2012; Premiul „Cartea anului 2011”, oferit de revista Contrafort, Premiul literar „Augustin Frăţilă”, pentru cel mai bun roman al anului 2011; Premiul pentru Dramaturgie pe anul 1999 acordat de Ministerul Culturii etc.
Un gentleman la Moscova, de Amor Towles, apare în colecția Babel a editurii Nemira
Editura Nemira publică în colecția Babel de literatură străină romanul Un gentleman la Moscova, de Amor Towles, roman al unui sfârșit dureros și al unui început inevitabil și povestea cuceritoare a unui învins care, paradoxal, învinge dezumanizarea fără să iasă dintr-un hotel. Cartea este tradusă de Dana Ionescu, redactor șef al editurii Nemira și coordonatorul colecției Babel, și va fi ecranizată în curând într-un serial cu Kenneth Branagh în rolul principal.
Este anul 1922. Contele Rostov nu se căiește că e aristocrat și un tribunal bolșevic îl condamnă la arest la domiciliu. Pentru bonomul erudit care nu a lucrat niciodată, celebrul hotel Metropol de la Moscova devine și domiciliu, și loc de muncă. Și viața lui trece strivită de decenii crude și tulburi din viața Rusiei, iar cititorul îl însoțește pe contele șarmant în lumea veche și în lumea nouă, unde nimic nu mai e la fel.
„Ce minune că într-o vreme ca a noastră romanul acesta așa de fin construit se desfășoară cu eleganța din lumea veche!“ The Washington Post
Amor Towles s-a născut în 1964 la Boston și acolo și-a petrecut și copilăria. A absolvit Yale College și apoi a studiat literatura engleză la Stanford University. În anul 2011 a publicat Rules of Civility, primul său roman, devenit bestseller New York Times și inclus pe lista celor mai bune cărți din 2011 realizată de The Wall Street Journal. În 2012, ediția franceză a romanului a câștigat Premiul Fitzgerald, cartea urmând să fie ecranizată. Un gentleman la Moscova este al doilea roman al autorului și a apărut în 2016. Cartea a stat peste 40 de săptămâni pe lista de bestselleruri New York Times și a fost considerată una dintre cele mai reușite apariții editoriale ale anului de The Chicago Tribune, The Washington Post, The San Francisco Chronicle și The Philadelphia Inquirer și va fi ecranizată într-o miniserie cu Kenneth Branagh în rolul principal. După o carieră de douăzeci de ani în domeniul investițiilor, Amor Towles își dedică tot timpul literaturii la New York, unde locuiește împreună cu soția și cei doi copii.
Noua carte semnată de Sir Ken Robinson: Tu, copilul tău și școala
Învățarea presupune dobândirea de noi deprinderi și cunoștințe.
Educația reprezintă un program organizat de învățare.
Școala este o comunitate de persoane care învață.
Copiii adoră să învețe, nu întotdeauna le place să fie educați, iar unii au mari probleme cu școala. De ce se întâmplă asta și ce se poate face?
Sir Ken Robinson, unul dintre cei mai influenți pedagogi din lume, abordează în cea mai recentă carte a lui controverse cruciale în privința școlarizării și oferă sfaturi practice pentru părinți despre felul în care să-și susțină copiii de la grădiniță până în clasa a XII-a.
Lumea se schimbă repede, iar educația trebuie să țină şi ea pasul. Tu, copilul tău și școala este o carte esențială pentru părinții care vor să învețe despre tipul de educație de care copiii lor au cu adevărat nevoie în ziua de azi și despre ce pot face ei pentru a se asigura că o primesc.
„Un ghid realist și cât se poate de practic pentru a evita stilul parental de tip elicopter.” — Adam Grant
Sir Ken Robinson, doctor în educație, este un reputat specialist internațional în domeniul creativității, inovației și resurselor umane. Este unul dintre cei mai buni speakeri din lume, discursurile sale având un impact profund asupra publicului. Cu peste 37 de milioane de vizionări, discursul său TED din 2006 a fost cel mai urmărit din istoria TED. În 2011 a fost numit de revista Fast Company „unul dintre gânditorii de elită ai lumii în ceea ce privește creativitatea și inovația” și a fost inclus pe lista celor mai importanți 50 de lideri de opinie în domeniul afacerilor la nivel mondial.
Lou Aronica a scris mai multe cărți de ficțiune și de nonficțiune, printre care The Element, un bestseller New York Times scris împreună cu Sir Ken Robinson. A fost peste 20 de ani senior executive în industria de publishing.
Despre ‘Orice om îi este teamă’, cu Radu Paraschivescu, Oana Pellea, Dacian Cioloș și Cătălin Striblea – marți, 6 noiembrie
Editura Humanitas vă invită marți, 6 noiembrie, ora 19, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea cărții Orice om îi este teamă. Un partid, doi ani și trei premieri de Radu Paraschivescu.
La eveniment vor participa, alături de autor, Oana Pellea, Dacian Cioloș și Cătălin Striblea.
Accesul este gratuit pe baza unei rezervări prin Eventbook.
„Îşi bat joc de tine. Te fură, te învârt pe degete, te mint. Îţi castrează legile şi-ţi râd în nas. Te fac să-ţi fie ruşine să scoţi buletinul în aeroporturile lumii. Te tratează cu dispreţ şi, când li se pare c-ar fi nevoie, cu gaze. Te duc cu preşul promisiunilor. Te cred naiv, manipulabil, neinformat. De doi ani. Săptămână de săptămână, zi de zi, ceas de ceas.
Trăieşti într-o ţară aflată în pragul cleptocraţiei, într-o democratură condusă de condamnaţi penal, de impostori şi de analfabeţi. Suporţi zilnic ruşinea de-a avea miniştri care nu ştiu să scrie şi să vorbească nici măcar în limba lor. Te revolţi şi îţi strigi disperarea în pieţe. Iar uneori încerci să scapi de sufocare râzând. Măcar câteva minute sau o oră.
Orice om îi este teamă, cartea-parastas a României după doi ani de guvernare PSD, e o amendă simbolică pentru partidul care mai are puţin şi îşi îngenunchează ţara. Dar nu numai. E în acelaşi timp un instrument care măsoară trei decenii de speranţe înşelate şi de iluzii pierdute.“ – Radu Paraschivescu
O noua editie: Bushido – Codul Samurailor de Inazo Nitobe
„Bushido, Codul samurailor este o incercare de a dezvalui una din minunatele fete ale sufletului japonez. Nu stim de unde a venit acest popor in arhipelagul pe care il populeaza in prezent. Sa fi venit din insulele sudului ca o ramura a rasei malaeze sau din continentul asiatic ca un membru al marii familii mongole? Antropologia si lingvistica n-au dat pana in prezent un raspuns decisiv. Cert este ca stramosii lui s-au instapanit peste cele mai mult de patru mii de insule din timpuri preistorice, si-au durat cu „darzenia de bronz” a caracterului lor o lume in care si-au plantat ciresii, templul si caminul, pe un pamant bantuit de taifunuri, zguduit de cutremure, invapaiat de vulcani, si au dat lumii, prin urmasii lor, o civilizatie ce ne starneste admiratia. Din randul acestor fii ai soarelui s-au ivit samuraii.
Samuraii reprezinta o clasa sau o casta de razboinici intemeiata pe la sfarsitul secolului al XII-lea, in plin feudalism medieval, intr-o perioada de inceput a shogunatului Kamakura. Selectia samurailor se facea pe criterii severe in privinta calitatilor fizice si sufletesti ale luptatorului. Bushido, codul principiilor morale ale acestor cavaleri, incorpora in concept aceste „table ale legii” care preexistau in inimile lor. Sursele acestui cod sunt profund religioase: shintoismul si budismul Zen. Disciplinele fizice: scrima (ken jutsu), tragerea cu arcul (kyu jutsu), judo, ju jutsu, manuirea evantaiului de fier de razboi (tessen), aruncarea sulitei (nagotana), au fost transformate de maestrii de lupta, adepti ai budismului Zen, in discipline ale spiritului menite sa dezvolte in discipol vointa, puterea de concentrare si stapanirea de sine. Sabia, sufletul samuraiului, era un lucru spiritual.
Razboinicii care dovedeau insusiri superioare erau initiati in tehnicile ezoterice ale acestor discipline, tehnicile de lupta devenind totodata mijloacele de desavarsire interioara si cai ce duc la iluminare (satori). Samuraiul ducea o viata simpla si sobra, ascetica si care semana mult cu cea a calugarilor; unii luptatori chiar imbracau rasa de calugar peste armura si isi radeau capul. Invataturile religioase si preceptele inteleptilor chinezi le-au substantializat sufletul in care impacarea cu soarta, detasarea de cele lumesti, seninatatea in fata mortii, dragostea de glie, pietatea filiala, devotamentul pentru Daimyo sau Shogun se invedereaza ca sublimul rod. Ratiunea de a fi a samuraiului era de a suferi pentru binele altuia si crezul lui se traducea, in ultima analiza, in supremul gest: acela de a muri pentru altul, a fi credincios celui pe care il slujesti pana la moarte, si mai mult, a-l „urma in moarte” (junshi).
Nu putem sa nu simtim in aceasta maretia „sufletului japonez” (Yamato Damashi), suflet pe care il pot exprima atat de fericit gingasa floare de cires si teribila sabie de samurai.” Antoniu Serban
Samuraii reprezinta o clasa sau o casta de razboinici intemeiata pe la sfarsitul secolului al XII-lea, in plin feudalism medieval, intr-o perioada de inceput a shogunatului Kamakura. Bushido, codul principiilor morale al samurailor, are radacini profund religioase: shintoismul si budismul Zen. Disciplinele fizice (scrima, tragerea cu arcul, judo, ju jutsu, manuirea evantaiului de lupta, aruncarea sulitei) au fost transformate de maestrii artelor martiale – care erau totodata adepti ai budismului Zen – in discipline ale spiritului menite sa dezvolte in discipol vointa, puterea de concentrare si stapanirea de sine. Astfel tehnicile de lupta au devenit totodata mijloace de desavarsire interioara si cai ce duc la Iluminare (satori).Nu putem sa nu simtim in aceasta maretia „sufletului japonez”, suflet pe care il pot exprima atat de fericit gingasa floare de cires, dar si teribila sabie de samurai.
Inazo Nitobe a fost vreme indelungata profesor la Universitatea din Tokyo si, mai tirziu, delegat al Japoniei la Liga Natiunilor. Cartea sa, Bushido – The soul of Japan, publicata pentru prima oara la New York, a cunoscut zeci de editii in numeroase limbi.
Nitobe a fost un scriitor prolific, opera sa completa (editata in perioada 1983-1991) cuprinzind 24 de volume. Scrierile in limba engleza au fost strinse in 5 volume, Works of Inazo Nitobe (editata la University of Tokyo Press, 1972). Cele mai multe eseuri asupra vietii si operei lui au fost adunate in John F. Howes, ed. Nitobe Inazo: Japan’s Bridge Across the Pacific(Westview, 1995).
Chiar daca in ultima perioada au aparut multe alte lucrari care au incercat sa descifreze din noi perspective caracterul paradoxal si adeseori contradictoriu al natiei nipone, Bushido – The soul of Japan a lui Nitobe ramine o lucrare „clasica”, un reper bibliografic obligatoriu.
Lansarea romanului „O logodnă foarte lungă”, de Sébastien Japrisot
Editura Nemira lansează romanul O logodnă foarte lungă, de Sébastien Japrisot, apărut în colecția Babel, joi, 8 noiembrie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu.
Vorbesc despre carte Laura Câlțea, Mara Wagner, Bogdan Tănase, iar moderatorul discuției este Dana Ionescu, redactor șef al editurii Nemira.
Cartea a fost ecranizată în 2004 de regizorul Jean-Pierre Jeunet, cu Audrey Tautou în rolul principal.
O noapte și o zi din iarna anului 1917. Cinci soldați azvârliți în Picardia înzăpezită, în tranșeele inamicului, se zbat să supraviețuiască. Cel mai mic nu are nici douăzeci de ani.
În cealaltă parte a Franței, după ce se instaurează pacea, Mathilde, care îl iubește, vrea să descopere adevărul. Se luptă să-l găsească, mort sau viu, în labirintul în care s-a pierdut. Căutarea îi este o logodnă lungă în „les années folles” și ea va continua până la capătul speranței, într-un roman care te pune pe gânduri. Fermitate și fragilitate, acțiune și așteptare în destinul unei eroine greu de uitat și într-un roman care coboară în adâncimile sufletului.
Ultimele trei ocazii să vezi NEVERLAND, un film jucat pe o scenă de teatru
Spectacolul multimedia NEVERLAND, un one woman show cu actrița Ioana Flora, în regia Iuliei Rugină, se mai joacă doar de trei ori, pe 9, 10 și 13 noiembrie, la Apollo 111 Teatrul, doar trei ocazii să descoperi povestea Alexandrei și să retrăiești momente din istoria noastră recentă. După premiera de pe 16 octombrie, spectacolul s-a mai jucat de două ori, de fiecare dată cu sala plină, iar reacțiile publicului au fost pe măsura emoțiilor echipei.
Rezultat al colaborării și complementarității dintre regizor și actor, Neverland “a fost o bucurie pură de la primul moment de căutare. De la primele discuții despre el. Ce e cel mai uimitor este că povestea continuă prin toate reacțiile pe care le-am avut de la spectatorii care au văzut spectacolul. E incredibil de frumos sentimentul, nu cred să mai fi simțit vreodată o comunitate de oameni atât de strânsă în jurul unui spectacol pe care l-am făcut.” (Ioana Flora)
Produs de Asociația Culturală Control N și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, Neverland este primul proiect de teatru al Iuliei Rugină, regizor și scenarist exclusiv de film până în prezent. Experiența de lucru în cinematografie este evidentă în punerea în scenă, pentru că, la nivel de formă, spectacolul împrumută foarte multe elemente din cinema.
„Orice s-ar crede în final despre acest spectacol, oricum s-ar numi el, că e teatru, că e film pe scenă, că e performance multimedia, atât de mult adevăr și atât de multă emoție sunt puse în el, încât, atunci când un spectator iese din sală cu lacrimi în ochi sau când mărturisește că poveștile de pe scenă sunt parte din povestea lui personală, pentru mine e finalul unui drum foarte, foarte valoros: procesul de a descoperi Neverland, drumul către ceva ce nu am mai făcut niciodată, unul dintre cele mai frumoase lucruri pe care le-am făcut vreodată. Și nu l-am făcut singură. Sunt atât de mulți oameni în spatele lui Neverland, atât de mulți prieteni, vechi sau noi, încât mi se pare că am descoperit nu doar un alt mod de a spune o poveste, altul decât cunoșteam eu, din cinema, ci am descoperit un grup de oameni atât de pasionați, cu care cred că mi-ar plăcea să spun, de fapt, toate poveștile din lume, în toate felurile în care pot fi ele spuse.” (Iulia Rugină)
Mai multe detalii despre spectacol sunt disponibile pe www.controln.ro, iar programul complet și biletele pentru reprezentațiile din noiembrie sunt disponibile pe apollo111.ro.
Facebook event: http://bit.ly/NEVERLAND_events
***
NEVERLAND este construit în jurul unui singur personaj și folosește diverse mijloace de expresie: text, dans, proiecție video, muzică live. Scenariul urmărește viața unei femei de la 16 la 42 de ani, prin prezentarea unor momente distincte din evoluția ei, pe tot parcursul celor 26 de ani, între 1992 și 2018. E o privire pe furiș în intimitatea unei femei, ce îi scoate la iveală traseul emoțional pe parcursul vieții, vulnerabilitatea, fricile, iubirile, raportarea la locul din care provine și o dorință de evadare, cronicizată în timp.
NEVERLAND pune lupa pe unul dintre cele mai discutate fenomene antropologice la nivel mondial, așa numita generație Peter Pan. Deși mai puțin resimțit în societatea românească, oarecum tradiționalistă, generația Peter Pan se referă la acea categorie de vârstă care, potrivit studiilor recente, refuză să își asume normele sociale ce caracterizează de multe ori viața adultă în societățile dezvoltate economic, ajungând la vârste de 30-40 de ani fără să fi bifat realizări precum căsătoria, un job stabil, copii, o casă sau posesiuni materiale importante.
Extrem de ancorat în realitatea socială a României prezente, spectacolul propune și o dezbatere antropologică privind rolul femeii în societatea românească post comunistă.
Iulia Rugină este regizor de film (Breaking News, 2017, Alt love Building, 2015, Să mori din dragoste rănită, 2014, Love Building, 2013, Captivi de Crăciun, 2010) și acesta e primul spectacol de teatru pe care-l montează.
Ioana Flora este o actriță cu portofoliu extins în film (Marfa și banii, 2001, Pescuit Sportiv, 2009, Periferic, 2010, Domestic, 2012, Acasă la tata, 2015), dar și în teatru.
Iulia și Ioana au mai lucrat împreună și pentru cel mai recent lungmetraj semnat de Iulia Rugină, Breaking News (2017).
***
Echipa NEVERLAND:
Actriță: Ioana Flora
Concept: Iulia Rugină, Ioana Flora
Scenariu și regie: Iulia Rugină
Scenografie: Andreea Popa
Construcție decor: Marius Bărdășan, Cristian Bărdășan, Bianca Micu
Costume: Laura Hîncu
Light design scenă: Alin Popa
Light design video: Mișu Ionescu
Proiecție video: Viorel Petric, Iulia Rugina
Sound design: Dumitru Alexandru
Coregrafie: Oana Răsuceanu
Roluri adiționale: Eduard Haris, Alina Grigore
Voci adiționale: Ion Rusu, Floriela Grapini, Eugen Matei Lumezianu, Dumitru Alexandru
Producător: Asociația Culturală Control N
Promovare și PR: Oana Dobre
Identitate vizuală: Glitch Shop
***
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Romanul ”Ça raconte Sarah” (Asta vorbeşte despre Sarah) de Pauline Delabroy-Allard este Premiul Goncourt – Alegerea României 2018
”Un roman de debut, cu o extraordinară forţă literară şi care pune nişte întrebări ce privesc direct şi societatea românească”. Este ceea ce au spus studenţii a 7 universități românești, care au decis că laureatul celei de a 6-a ediţii a Premiului Goncourt – Alegerea României este romanul ”Ça raconte Sarah” (Asta vorbeşte despre Sarah) de Pauline Delabroy-Allard, apărut la Editions de minuit în 2018.
Numele cărţii laureate a ediţiei 2018 a acestui proiect foarte popular printre tinerii viitori critici literari din România a fost anunțat joi, 1 noiembrie, cu ocazia unei conferințe de presă organizate la Institutul Francez din București. Evenimentul a fost prezidat de doamna Michèle Ramis, Ambasadoarea Franţei în România, şi a beneficiat de prezenţa doamnei Hélène Roos, Consiliera pentru Cooperare şi Acţiune culturală la Ambasada Franţei şi Directoarea Institutului Francez din România, a domnului François-Henri Désérable – preşedintele de onoare al juriului din partea Franţei, laureatul Premiului Goncourt – Alegerea României 2017 pentru romanul său „Un anume domn Piekielny” – a doamnei Simona Sora, scriitoare şi preşedinta de onoare a juriului din partea României, a doamnei Despina Jderu, reprezentanta juriului studenţesc, şi a doamnei Adina Ionescu, Director de comunicare şi Corporate Social Responsability, Groupe Renault România.
”Ça raconte Sarah”este o poveste de iubire neconvenţională, între două femei. ”Asta o povestește pe Sarah, frumuseţea ei misterioasă, nasul ei ca de vultur, ochii ei ca două pietre, verzi, ba nu, nu verzi, ochii ei de o culoare insolită, ochii ei de șarpe cu ploapele căzute. Asta o povestește pe Sarah flacăra, Sarah pasiunea, Sarah sulful, asta povestește un moment precis în care chibritul se frânge, momentul precis în care capătul de lemn devine foc, în care scânteia iluminează noaptea, în care din neant izbucnește arsura. Acel moment precis și minuscul, o înclinare de aproape o secundă. Asta o povetește pe Sarah, simbolul : S.” (Éditions de Minuit septembrie 2018)
”Este o poveste de dragoste totodată senzuală şi violentă. Apariţia lui Sarah în viaţa autoarei inundă prima parte a cărţii cu o energie şi o pasiune dezlănţuite, în timp ce partea a doua a romanului prezintă drama din care povestitoarea încearcă să iasă fără izbândă. Un roman curajos, o lectură care te ţine în tensiune”, a motivat juriul românesc alegerea sa. Pentru această creaţie, Pauline Delabroy-Allard (născută în 1988) a primit deja Premiul ”Trimis prin poştă”. Acest premiu recompensează romanele de debut trimise editurilor pe această cale.
Aflat sub patronajul Academiei Goncourt, proiectul ”Premiul Goncourt – Alegerea României” se organizează din 2013 și implică studenții facultăților de limba și literatura franceză a 7 universități din țară (Brașov, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sibiu și Timișoara). Timp de două luni, aceștia citesc, analizează și dezbat – la nivel regional și apoi național, prin reprezentanți – toate cele 15 volume din Lista Goncourt. În cei cinci ani de existență, Premiul Goncourt – Alegerea României a consolidat cooperarea între universitățile participante, a contribuit la afirmarea unor voci critice noi, specializate în literatura franceză și literaturile francofone contemporane, a crescut vizibilitatea acestora din urmă în rândul publicului tânăr şi a publicului român în general, a dinamizat cererea cititorilor în acest sens şi a catalizat interesul editurilor românești pentru acest tip de creație literară. Este de notat că toţi laureaţii celor cinci ediţii anterioare ale Premiului Goncourt – alegerea României au fost traduşi si publicaţi de mari edituri de prestigiu din România.
România a fost cea de a 5-a din cele 11 țari care compun, în prezent, constelația Goncourt. Premiul Goncourt – Alegerea României este organizat de Ambasada Franței în România, Institutul Francez din România, Lectoratul de franceză al Universității din București, în colaborare cu partenerii lor strategici Agenției Universitare a Francofoniei pentru Europa Centrală și de Est şi Groupe Renault România. Partenerii Premiului Goncourt – Alegerea României 2018 sunt Editura Humanitas Fiction, Librăria Kyralina şi Sitka, Centrul de carte străină; evenimentul beneficiază de sprijinul Imprimeria Arta Grafica. Parteneri media – RFI România, Radio România Cultural, Radio România Internațional şi Observator Cultural. Evenimentul a avut loc sub egida clusterului EUNIC, Rețeaua europeană a Institutelor culturale naționale din România, în cadrul Lunii Literaturii Europene.
Nou la Editura Cartea Copiilor: „Acesta e un poem care vindecă peștii”
Editura Cartea Copiilor lansează „Acesta e un poem care vindecă peștii”, de Jean-Pierre Siméon, cu ilustrații de Olivier Tallec, în traducerea scriitoarei Lavinia Branişte. Cartea, lansată iniţial în Franţa în 2005, este prima carte pentru copii tradusă în română a cunoscutului autor francez Jean-Pierre Siméon. Povestea prinde viaţă prin ilustrațiile lui Olivier Tallec, pe care copiii şi părinţii l-au îndrăgit datorită cărţii „Lupul cel Mare şi Lupul cel Mic”, lansată anul trecut la Cartea Copiilor.
„Acesta e un poem care vindecă peștii” este o carte care încearcă să le dezvăluie celor mici puterea şi magia poeziei. Ca să-l vindece de plictiseală pe Léon, peștișorul său roșu, Arthur trebuie să-i spună un poem. Dar există oare cineva pe lume în stare să-i explice lui Arthur ce-i acela un poem? Bunicii, brutăreasa, vânzătorul de biciclete, canarul – toți au câte un răspuns. Și toate sunt diferite. Un poem pare a fi ceva foarte misterios și poate să se nască din cele mai neînsemnate lucruri, dacă știm să privim dincolo de aparențe și de locurile comune. Poate că poezia e singurul mod în care putem vedea lumea așa cum este cu adevărat.
„Un poem e atunci când iubești
și parcă ai înghițit o bucățică de cer.
E atunci când mănânci pâine caldă
și îți mai rămâne.
Un poem întoarce cuvintele pe dos
și hop! lumea e nouă.” (Fragment)
Jean-Pierre Siméon (n. 1950, Paris) este poet, romancier, dramaturg și critic literar. Este autorul a numeroase volume de poezie, romane, cărți pentru copii și piese de teatru. A scris și eseuri despre importanța literaturii și a poeziei, unul dintre cele mai cunoscute fiind „Poezia va salva lumea” (La poésie sauvera le monde, 2015). A fost director artistic al festivalului Primăvara poeților (Printemps des poètes) între 2001 și 2017. A primit numeroase premii în Franța (printre care premiul Antonin Artaud în 1984 și premiul Guillaume Apollinaire în 1994), dar și în multe țări europene, inclusiv în România (premiul Festivalului Internațional „Lucian Blaga” în 2010, la Cluj-Napoca). Alături de poetul Dinu Flămând a participat la una dintre întâlnirile literare desfășurate sub titulatura A deux, c’est mieux la Institutul Cultural Român din Paris. Din 2014, este președintele juriului premiului Apollinaire.
Olivier Tallec (n. 1970, Brittany, Franța) a absolvit Școala Superioară de Artă din Paris și a lucrat la început în publicitate, după care s-a dedicat ilustrației de carte. A colaborat cu unii dintre cei mai valoroși scritori francezi contemporani și a ilustrat peste 50 de cărți pentru copii. Printre cele mai cunoscute sunt cele din seria „Lupul cel Mare și Lupul cel Mic”, de Nadine Brun-Cosme.
Cartea „Acesta e un poem care vindecă peștii” este recomandată copiilor între 3 şi 8 ani și este disponibilă pe site-ul editurii Cartea Copiilor (www.carteacopiilor.ro). La toate comenzile online realizate pe site, indiferent de valoare sau de cantitate, Cartea Copiilor oferă de fiecare dată o carte cadou. În această perioadă, cartea cadou este „Citeşte-i iepuraşului tău” de Rosemary Wells.
Despre editura Cartea Copiilor
Cartea Copiilor, prezentă de 11 ani în peisajul editorial din România, este una dintre cele mai iubite edituri de cărți pentru copii. De la început, Cartea Copiilor s-a dovedit a fi o deschizătoare de drum prin inițiativa curajoasă de a publica pentru prima dată în limba română unele dintre cele mai valoroase titluri din literatura universală pentru copii. Cartea Copiilor a oferit micilor cititori, în premieră, operele unora dintre cei mai buni scriitori: Astrid Lindgren, Eric Carle, Dick Bruna, Richard Scarry, Roger Duvoisin, Arnold Lobel, Julia Donaldson, Elsa Beskow, Peter Sís și mulți alții. De altfel, Cartea Copiilor îşi propune să traducă cât mai multe titluri din literaturi mai puţin cunoscute copiilor de la noi, cum ar fi cea suedeză, finlandeză sau japoneză.
Prin alegerea cu grijă a titlurilor, autorilor și ilustratorilor, Cartea Copiilor încurajează lectura de la o vârstă fragedă, educarea gustului literar și construirea unei culturi vizuale complexe, alături de stimularea creativității și a spiritului critic, dezvoltarea capacității de a gândi liber și formarea unei atitudini deschise și tolerante. Mai multe detalii despre cărțile editurii Cartea Copiilor sunt disponibile la www.carteacopiilor.ro.
Volumul Conversații cu Regele Mihai de Stelian Tănase, o pagină de istorie trăită, în curând în colecția Corint Istorie Autori Români
La aproape un an de când Regele Mihai a trecut la cele veșnice, Editura Corint anunță apariția unui document istoric excepțional – Conversații cu Regele Mihai de Stelian Tănase. Volumul va apărea toamna aceasta în colecția Corint Istorie Autori Români și a fost îngrijit de Elena Vijulie.
Acest proiect editorial inedit este sprijinit de Banca Transilvania.
Volumul Conversații cu Regele Mihai este rezultatul transcrierii fidele a înregistrărilor audio/video realizate de scriitorul Stelian Tănase cu Regele Mihai de-a lungul mai multor zile, în aprilie 2005.
În paginile volumului sunt scoase la lumină momente puțin știute din viața familiei regale, despre perioada copilăriei Regelui Mihai, tensiunile politice la nivel înalt, exilul forțat printre străini, întoarcerea acasă şi, implicit, viaţa României din vremea sa. Dialogul, purtat în urmă cu 13 ani, la Palatul Elisabeta din București, este completat cu fotografii inedite și documente din Arhiva Casei Regale și de la Arhivele Naționale ale României.
Tragedia Regelui Mihai desenează pe fundalul unei întregi epoci un om de o extraordinară forţă morală. Dincolo de istorie, Regele Mihai este un model. Prin curaj, tragere de inimă și credinţă. Un om care a cunoscut gloria şi sărăcia, viaţa într-o familie mare şi singurătatea absolută. Modest, răbdător, de o majestate naturală. Serios, dar cu un ascuţit simţ al umorului.
În perioada 1-15 noiembrie, veți putea realiza precomanda volumului Conversații cu Regele Mihai de Stelian Tănase, în exclusivitate pe www.elefant.ro cu o reducere de 30%, la prețul de 31,48 lei. Alături de reducere, primele 100 de comenzi vor beneficia de autograful autorului. Cartea va fi disponibilă începând cu 15 noiembrie.
Stelian Tănase este un scriitor, eseist, istoric, politolog, publicist, scenarist, regizor, realizator de televiziune și analist politic român. Acesta a mai publicat:
Ficțiune: Luxul melancoliei (1982), Corpuri de iluminat (1990, roman interzis de cenzură în comunism), Playback (1995, roman interzis de cenzură în comunism), Maestro (2008), Dracul şi Mumia (2010), Moartea unui dansator de tango, (2011), Skepsis (2012), Nocturnă cu vampir opus 1 (2017) și Partida de vânătoare (2018)
Non-ficțiune: Revoluţia ca eşec (1996), Sfidarea memoriei. Convorbiri cu Alexandru Paleologu (1996), Anatomia mistificării (1997), LA vs. NY (1998), Istoria căderii regimurilor comuniste. Miracolul Revoluţiei (2009), Elite şi societate. România sub guvernarea Gh. Gheorghiu-Dej (1998), Cristian Racovski. Dosar secret (2000), Acasă se vorbeşte în şoaptă (2002) Clienţii lu’ Tanti Varvara. Istorii clandestine (2005), Cioran şi Securitatea (2010).
Întâlnire prin Skype cu scriitoarea britanică Anna Hope – despre ‘Sala de bal’
Editura Humanitas Fiction vă invită la Librăria Humanitas de la Cișmigiu miercuri, 7 noiembrie, de la ora 19, la lansarea romanului Sala de bal de Anna Hope – considerat replica britanică la Zbor deasupra unui cuib de cuci –, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Irinei Bojin.
Pe fundalul verii caniculare a anului 1911, la sfârșitul epocii edwardiene, Sala de bal proiectează o poveste de iubire pe un tărâm potrivnic, azilul Sharston din Yorkshire, unde o mână de oameni are puterea de a decide cine poartă stigmatul nebuniei și cine îndeplinește criteriile normalității.
Scriitoarea britanică Anna Hope va participa prin Skype la eveniment. Vor prezenta cartea Ana Barton, scriitoare, Simona Preda, scriitoare, doctor în istorie, și Vlad Stroescu, psihiatru, iar moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction.
Accesul este gratuit pe baza unei rezervări prin Eventbook.
„Anna Hope combină în mod fericit cercetarea istorică cu inteligența emoțională pentru a explora, cu delicatețe și intuiție profundă, tensiunile și încercările inerente condiției umane.“ – New York Times
Scriitoarea britanică reușește să dea viață unei realități istorice puțin cunoscute într-un roman intens și subtil, care nu devine nici o clipă sentimental. O fată sparge geamul halei sufocante în care lucrează, ca să lase lumina și aerul să pătrundă. Gestul ei, mai degrabă simbolic, are consecințe dramatice, disproporționate. În azilul în care este internată, femeile și bărbații au dreptul să se întâlnească doar vinerea, în somptuoasa sală de bal, unde valsează pe dalele lucioase ale pardoselii nesfârșite, în timp ce orchestră interpretează Strauss și Debussy. Anna Hope construiește o poveste neliniștitoare, spusă din trei puncte de vedere, ale celor trei personaje principale: Ella Fay, fata de condiție modestă, de o frumusețe și o putere de care nu e conștientă, John Mulligan, pacientul traumatizat de drama familiei lui, și, contrapus lor, Charles Fuller, medicul obsedat de eugenetică
Scriitoare și actriță, ANNA HOPE s-a născut în 1974 la Manchester. A studiat literatura engleză la Wadham College din Oxford, apoi a absolvit cursurile de actorie ale Royal Academy of Dramatic Art din Londra. După câțiva ani în care s-a făcut cunoscută mai ales pentru roluri din seriale și miniserii de televiziune (ShakespeaRe-Told, Dr Who, Coronation Street), a urmat un masterat de scriere creativă la Birkbeck College din Londra. Un timp a predat ea însăși scriere creativă la universități britanice. Romanul ei de debut, Wake, a fost publicat în 2014 de Doubleday în Marea Britanie și de Random House în SUA. Bestseller internațional, s-a bucurat de atenția criticii, fiind selectat pe lista scurtă la National Book Awards și pe lista lungă la Walter Scott Prize. Cel de-al doilea roman al scriitoarei, Sala de bal (The Ballroom; Humanitas Fiction, 2018), ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în peste zece țări, a apărut în toamna anului 2016. În prezent, Anna Hope se dedică exclusiv scrisului.
Romanul Sala de bal este recomandat de revista Elle și de Radio Digi FM.
Marile surprize ale micului Luxemburg, un nou dar pe care ni-l face Marina Almășan
Grupul Editorial Corint lansează miercuri, 7 noiembrie, ora 14:00, la Institutul Cultural Român (str. Aleea Alexandru nr. 38), volumul Marile surprize ale micului Luxemburg, cea mai recentă carte a omului de televiziune Marina Almășan.
După ce Marina Almășan a călătorit prin Coreea de Sud, America, Japonia și China și a transpus experiența sa într-o serie de volume sincere, a venit rândul Luxemburg-ului să fie descoperit și povestit. Volumul Marile surprize ale micului Luxemburg este un nou dar pe care ni-l face Marina Almășan.
În cadrul evenimentului vor lua cuvântul:
- Lilian Zamfiroiu, Ambasador al României la Luxemburg
- Paul Steinmetz, Ambasador al Luxemburgului în România
- Lucian Avramescu, scriitor
- Mihai Tatulici, jurnalist
- Alice Năstase, jurnalist
- Cristian Brancu, realizator TV
- Eugen Cristea, actor la Teatrul Național
Discuția despre noua carte a Marinei Almășan va fi însoțită de o serie de momente artistice susținute de Alexandra Violin, Maria Nagy (Ungaria) și Eugen Cristea.
De asemenea, în cadrul evenimentului va avea loc lansarea colecției prêt-à-porter Lulyon, by Tricotton Junior.
Vă invităm să ne urmăriți și pe pagina de Facebook:
https://www.facebook.com/events/186265988973789/.
Despre carte:
„Cu talentul ei publicistic, Marina Almășan reușește, încă din prima pagină a cărții, să ne captiveze, valorificând inteligent câteva informații semnificative. Dar și în următoarele pagini asemenea informații se revarsă una după alta, în cascadă. Autoarea știe să informeze, dar și să emoționeze.”
Alex Ștefănescu, critic literar
„Cartea pe care o țineți acum în mână se citește «dintr-o suflare», oferind amatorului de călătorii imaginea unui Luxemburg tentant, atrăgător – cum și este, de fapt, în realitate– și îndreptat cu fața spre viitor! Și trebuie să mărturisesc că pentru mine, cel puțin, volumul de față reprezintă și un fel de material didactic, având intenția de a-l oferi spre lectură atât prietenilor, cât și altor persoane mai mult sau mai puțin oficiale care vor veni prin Marele Ducat cu intenția de a zăbovi pe acolo cel puțin 2-3 zile. Pentru că, recunosc, spiritului de observație al Marinei Almășan i-au fost suficiente doar câteva zile pentru a vedea și releva unele detalii pe care nici eu, trăitor acolo de doi ani încoace și având chiar în «fișa postului» această obligație, nu le remarcasem încă… Felicitări, Marina, și mulțumesc, totodată!”
E.S. Lilian Zamfiroiu, Ambasador al României în Marele Ducat al Luxemburgului
Despre autoare:
Marina Almăşan a realizat şi moderat, de-a lungul timpului, emisiuni ce au înregistrat mari audienţe şi au rămas în mintea românilor precum: Ne vedem la TVR, Ceaiul de la ora 5, Arca Marinei, Mulţumesc!, Planeta în jeanşi, 37 grade Celsius, Hai-hui. În prezent, realizează emisiunea Femei de 10, bărbați de 10, la TVR2 și coordonează site-ul www.femeide10.ro.
La Editura Corint, Marina Almășan a mai publicat: Cu ricșa prin orașul viitorului (2017), Și eu am descoperit America! (2016), Nici eu nu mai știu cine sunt (2016), Eu… Japoneză! Jurnal de călătorie la Tokyo (2015), Zgârie-norii din Shanghai (2015), 10 zile la Beijing. Jurnal de călătorie al unei vedete TV (2014), Bombănelile Marinei (2013), Insomniile Marinei (2012).
Noi apariții la Editura Humanitas Fiction
Amos Oz, Dragi fanatici, Trei eseuri
LANSARE la Gaudeamus, sâmbătă, 17 noiembrie, ora 19.00
Amos Oz readuce în discuție un subiect sensibil, și anume acela al fanatismului, fie el politic, religios ori naționalist. De multe ori acest fenomen, întâlnit în contexte diferite, poate fi dificil de recunoscut ca atare, deghizându-se și luând forma celor mai bune intenții. Tocmai de aceea, este de părere Amos Oz, trebuie să avem ochii deschiși în permanență și să ne stabilim în minte, cu cât mai multă precizie, o hartă a răului pe care îl poate produce fanatismul.
În cele trei eseuri care alcătuiesc volumul Dragi fanatici, cu o acuitate uimitoare a viziunii și cu multă incisivitate, Oz își propune să traseze în linii cât mai precise și mai expresive portretul fanaticului, indiferent de natura lui sau de categoria în care ar putea fi încadrat din punct de vedere teoretic. Pornind de la experiența de viață într-o zonă a lumii deloc ferită de conflicte care au dat și continuă să dea naștere unor reacții și atitudini contaminate de fanatism, Oz se declară specialist în ceea ce el numește „fanatism comparat“.
François-Henri Désérable, Un anume domn Piekielny
Roman prezent pe toate listele marilor premii literare franceze în 2017 (Goncourt, Renaudot, Femina, Médicis, Interallié, Grand Prix du roman de l’Académie française, Prix Jean Giono), Un anume domn Piekielny a obținut, în 2017, Premiul Goncourt – Alegerea României, iar în Franța a câștigat, în același an, Marele Premiu de literatură al orașului Saint-Étienne.
François-Henri Désérable se reîntoarce în romanul său, cu pasiune, pe urmele celebrului scriitor Romain Gary (Roman Kacew, pe numele său adevărat), al cărui roman autobiografic Promisiunea zorilor l-a marcat, iremediabil, literar și biografic. Fascinat de un personaj misterios care apare în cartea lui Gary, autorul (şi personajul) F.-H. Désérable pornește în căutarea adevăratei identități a domnului Piekielny, vecin de imobil (după spusele lui Gary) cu micul Roman Kacew, pe vremea când locuia în Vilnius, înainte de emigra împreună cu mama sa, Mina. Cine era oare acest domn Piekielny, mărunt și modest, care semăna cu un „șoarec trist“?
Romain Gary, Promisiunea zorilor
Roman autobiografic devenit celebru, publicat de Romain Gary în 1960, a cărui figură dominantă este Mina Kacew. Una dintre cele mai frumoase cărți despre dragostea maternă și, mai ales, despre relația mamă-fiu, cu toate ambiguitățile și consecințele care decurg din preaplinul acesteia. În 1970, Promisiunea zorilor a fost adaptat pentru marele ecran de Jules Dassin, cu Melina Mercouri în rolul principal. Ecranizarea din 2017, regizată de Éric Barbier, îi are ca protagoniști pe Charlotte Gainsbourg și Pierre Niney. Pentru interpretarea personajului Mina, Charlotte Gainsbourg a fost nominalizată la cel mai bun rol principal feminin în cadrul Premiilor César.
Cele trei părți ale romanului retrasează copilăria lui Gary la Vilnius, exilul la Nisa și odiseea războiului. Gary își extrage superbul său titlu metaforic Promisiunea zorilor din suma tuturor paradoxurilor relației de iubire dintre mamă și fiu, o relație de fuziune aproape magică, pe cât de galvanizantă, pe atât de sufocantă, pe cât de miraculoasă, pe atât de apăsătoare, pe cât de fierbinte, pe atât de ostenitoare. Un titlu pe care îl explică într-un pasaj faimos din roman: „Prin dragostea maternă, viața își face în zori o promisiune pe care nu o respectă nicicând“.
Anna Hope, Sala de bal
LANSARE la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, miercuri, 7 noiembrie, ora 19.00
Apărut în toamna lui 2016, romanul Sala de bal al scriitoarei britanice Anna Hope se bucură de un binemeritat succes internațional. În Franța, unde a fost publicat de Gallimard, i s-a acordat în 2018 Grand Prix des Lectrices al revistei Elle.
Pe fundalul verii caniculare a anului 1911, la sfârșitul epocii edwardiene, Sala de balproiectează o poveste de iubire pe un tărâm potrivnic, bântuit de obsesii periculoase și drame tăinuite – azilul Sharston din Yorkshire, unde o mână de oameni are puterea de a decide cine poartă stigmatul nebuniei și cine îndeplinește criteriile normalității. Sala de bal urmărește în primul rând destinul Ellei Fay, o tânără lipsită de protecția și afecțiunea familiei, care, în urma unui incident la filatura unde lucrează în condiții extrem de aspre, e internată în azil. Aici îl întâlnește pe irlandezul John Mulligan, înregistrat cu diagnosticul de „depresiv melancolic“, după decesul fiicei sale, și aflat sub îngrijirea doctorului Charles Fuller, ale cărui idei și experimente precipită deznodământul dramatic al cărții. Anna Hope reușește să dea viața unei realități istorice puțin cunoscute într-un roman intens și subtil, care nu devine nici o clipă sentimental.
J.M. Coetzee, Scene de viață provincială. Copilărie. Tinerețe. Miezul verii
LANSARE la Gaudeamus, vineri, 16 noiembrie, ora 18.30
Puțini scriitori se bucură de o asemenea apreciere critică internațională și de atât de mulți admiratori în lumea literară ca J.M. Coetzee. Și totuși laureatul Premiului Nobel pentru literatură a vorbit rar despre sine înainte de publicarea volumului Copilărie, în 1997, o poveste strălucit scrisă, evocând rădăcinile și începuturile unui tânăr autor. Au urmat apoi Tinerețe, intens, cu multe aspecte sensibile, și Miezul verii, inovator și surprinzător de amuzant. Trei volume de memorii ficționalizate, acum revizuite de J.M. Coetzee și reunite sub un singur titlu, Scene de viață provincială, se constituie într-un portret sfâșietor, deși adesea comic, al artistului care se luptă să-și găsească propriul drum, dezamăgit de relațiile amoroase, lumea universitară și climatul politic încins din Cape Town în epoca apartheidului, un portret realizat de unul dintre cei mai mari scriitori ai lumii.
Yasunari Kawabata, Povestiri de ţinut în palmă
Povestirile lui Kawabata oferă o viziune sublimată asupra vieții, și ele mai mult sugerează decât afirmă. Patru dintre povestiri, „Japoneza Anna“, „Mulțumesc“, „Bărbatul care nu râde“ și „Imortalitate“, au fost ecranizate chiar sub titlul acestui volum selectiv și prezentate la Festivalul Internaţional de Film de la Tōkyō în 2010.
Scrise între 1916 și 1964, pentru ediția în limba română a volumului Povestiri de ținut în palmă au fost alese o sută trei proze din cele o sută douăzeci și două din selecția considerată standard. Multe dintre ele sunt traduse pentru prima dată într-o limbă europeană. Povestirile acoperă un registru larg – amintiri din copilărie și adolescență, mici tablouri erotice aflate între vis și realitate, anecdote, istorii insolite, uneori alegorice ori fantastice – și reflectă in nuce toate temele majore ale lui Yasunari Kawabata: dragostea, singurătatea, relația omului cu natura, moartea, ritualurile Japoniei de altădată, calamitățile și conflagrația mondială.
Milan Kundera, Cartea râsului și a uitării
„Această carte este în totalitatea ei un roman în formă de variaţiuni. În succesiunea lor, fiecare capitol constituie o etapă diferită a unei călătorii ce duce în interiorul unei teme, în interiorul unei idei, în interiorul unei situaţii unice, a cărei înţelegere se pierde pentru mine în nemărginire.
E un roman despre Tamina şi, din clipa în care Tamina părăseşte scena, devine un roman pentru Tamina.Ea este personajul principal şi principalul ascultător, toate celelalte întâmplări fiind o variaţiune a propriei sale poveşti, ce se unesc în viaţa ei ca într-o oglindă. E un roman despre râs şi despre uitare, despre uitare şi despre Praga, despre Praga şi despre îngeri.“ – Milan Kundera
Eric-Emmanuel Schmitt, Copilul lui Noe
„Această poveste despre încercările tragice la care îi supune Istoria pe oameni vă va urmări multa vreme. Eric-Emmanuel Schmitt își confirmă extraordinarul talent și sfidează încă o dată barierele genurilor literare și ale filozofiei.“ – Lire
Belgia anului 1942. Cel de-al Doilea Război Mondial nu și-a hotărât încă învingătorii. Evreii sunt siliți să se ascundă sau să fugă, alternativa fiind lagărul nazist. Cei care nu reușesc să se salveze încearcă măcar să-și pună copiii la adăpost. Micuțul Joseph se numără printre copiii care trebuie să se ascundă. El învață să uite, să-și anuleze identitatea, povestea, amintirile, familia. În internatul catolic unde este înscris pentru a i se pierde urma, Joseph îl întâlnește pe părintele Pons, un om a cărui misiune va fi să-l ajute pe Joseph să nu-și piardă nici speranța, nici credința în existența Binelui. Asemenea lui Noe, părintele Pons salvează făpturile Domnului din fața cataclismelor Istoriei. În catacombele bisericii catolice, el construiește o Arcă a spiritului pentru Joseph: o sinagogă unde pot fi studiate Tora și Cabala. Alături de părintele Pons, Joseph se va îmbarca într-o călătorie spre limanul vremurilor care se reașază în matcă.
