Știrile săptămânii: Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi, 2016: Moartea lui Siegfried, de Octavian Soviany; Oaspeţii de onoare ai Bookfest 2016, gânduri înainte de sosirea la București; Sesiune aniversară Norman Manea la Biblioteca Academiei Române; Întîlnirea, de Gabriela Adameşteanu, publicată în Statele Unite ale Americii; Volumele seriei „O inimă de Broscuță” sunt disponibile cu reduceri de până la 70%; Oana Pellea vine la Întâlnirile Yorick joi, 26 mai, în ceainăria Cărturești; Stephen King își dezvăluie toate secretele în cartea „Misterul regelui. Despre scris”, la Editura Nemira; Istoria secretă a visului, de Robert Moss se lansează miercuri, 25 mai; Noapte bună, copii!, de Radu Pavel Gheo, publicat în Italia; Dezbatere din seria TIMPUL 140: Religia în spațiul public.
Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi, 2016: Moartea lui Siegfried, de Octavian Soviany
Moartea lui Siegfried, cel mai recent titlu semnat de Octavian Soviany, a obţinut Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi, ediţia a XIII-a. Moartea lui Siegfried, apărut la Editura Cartea Românească, a fost distins şi cu Premiul „Observator Lyceum” al revistei Observator cultural, ediţia 2016.
Premiul îi va fi înmînat autorului vineri, 20 mai, ora 17.00, în cadrul festivităţii de premiere ce va avea loc în Aula Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi.
Titlurile finaliste ale ediţiei din acest an au fost: Istoria Regelui Gogoşar, de Radu Aldulescu (Cartea Românească, 2015), Trilogia Corso, de Daniel Vighi (Cartea Românească, 2015), Întîmplari şi personaje, de Florin Lăzărescu (Polirom, 2015) şi Fîşii de ruşine, de Cristian Fulaş (Gestalt Books – Vinea).
Membrii juriului: Bogdan Creţu, Codrin Liviu Cuţitaru, Antonio Patraş şi Doris Mironescu.
Anul trecut, premiul i-a fost acordat lui Dan Lungu, pentru romanul Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu (Polirom, 2014).
Siegfried, Singuraticul, MK, Günter. Cine sînt aceşti bărbaţi, aflaţi sub semnul implacabil al eredităţii? „Moştenim, fără să ne dăm seama, de la înaintaşi nu doar culoarea ochilor şi a părului, ci le moştenim şi poveştile…” Aceste cuvinte nu sînt doar o constatare. Cu fiecare rînd, ele devin un avertisment.
Labirinturile tenebroase ale creierului, proporţia istorică a alienării umane, obsesiile, fatalitatea, registrul complet al degradării, mitul predestinării, angoasa – aducătoare de moarte – a creaţiei sînt ingrediente menite să sporească apocalipticul unei poveşti, a cărei dimensiune socio-istorică se bănuieşte încă de la primele rînduri, dar a cărei adevărată anvergură temporală şi morală, şocant relevată în finalul romanului, nu poate fi pătrunsă decît atunci cînd ultimul cuvînt a fost citit.
Moartea lui Siegfried este un roman supraîncărcat de semnificaţii şi simboluri. Estetica lui Octavian Soviany este legată aici, poate mai mult decît în oricare altă parte, de convingerea că litera ucide, în timp ce Spiritul dă viaţă. O profesiune de credinţă – un fundament solid pentru literatura sa – şi o permanentă călăuză: sensul se află printre rînduri, niciodată în ele.
Octavian Soviany s-a născut pe 23 aprilie 1954, la Braşov. Studii: Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Facultatea de Filologie (1975-1979). Doctor în Filologie al Universităţii din Bucureşti (2008). Debut: revista Echinox, 1975, simultan cu poezie şi critică. Debut editorial: Ucenicia bătrînului alchimist (Dacia, 1983). Volume de versuri, între care: Cartea lui Benedict (Vinea, 2002), Alte poeme de modă veche (Pontica, 2004), Scrisori din Arcadia (Paralela 45, 2005), Dilecta (Cartea Românească, 2006), Pulberea, praful şi revoluţia (Casa de Editură Max Blecher, 2012; Pepel, prah in revolucija, traducere în limba slovenă de Aleš Mustar, IRIU Institut, Ljubljana, 2013); Călcîiul lui Magellan (Cartea Românească, 2014).
Romane: Textele de la Monte Negro (Pontica, 2003; ed. a II-a, sub titlul Arhivele de la Monte Negro, Cartea Românească, 2012) şi Viaţa lui Kostas Venetis (Cartea Românească, 2011; Polirom, 2013). A mai publicat volume de teatru şi critică literară, iar în 2014 i-a apărut la Casa de Editură Max Blecher traducerea din Charles Baudelaire, Florile răului. Este deţinătorul mai multor distincţii şi premii literare.
Oaspeţii de onoare ai Bookfest 2016, gânduri înainte de sosirea la București
Anul acesta, Israelul este invitatul de onoare al Salonului Internațional de Carte Bookfest. Cu două săptămâni înainte de sosirea la București, invitații de onoare ai ediției de anul acesta ai Bookfest ne-au mărturist care sunt gândurile cu care vin în România. Reuniți sub motto-ul Never Stop Dreaming, 6 autori, nume de primă mărime ale pieţei de carte din Israel, vin la Bookfest 2016: Zeruya Shalev, Fania Oz-Salzberger, Meir Shalev, Dror Mishani, Rony Oren şi Gil Hovav, pentru a se întâlni cu cititorii în cadrul celor aproape 30 de evenimente care vor avea loc la standul ţării invitate. Detalii despre cei 6 autori, precum și despre program sau arhitectura pieței de carte din Israel vor putea fi regăsite pe site-ul oficial al proiectului, www.israelbookfest.ro.
Zeruya Shalev, cea mai cunoscută scriitoare israeliană de astăzi, ale cărei cărți – extrem de bine primite atât de critci, cât și de cititori – au fost traduse în limba română la Editura Polirom, ne-a mărturisit nerăbdarea de a-și revedea cititorii: „Sunt la a treia mea vizită în România, am mai vizitat Bucureştiul în 2006 şi în 2013. Sunt fericită că mai recentă carte a mea, Fărâme de viaţă, a fost tradusă şi, mai ales, sunt fericită ştiind că mă voi întâlni din nou cu dragii mei cititori, care mă însoţesc de atâţia ani.”
Și istoricul Fania Oz-Salzberger, una dintre cele mai respectate personalități israeliene de astăzi, atât din sfera culturii, cât și a spațiului politic, ne-a transmis emoțiile de dinainte de venirea la București: „Sunt foarte fericită, dar şi emoţionată că vin în România. Particip adesea la târguri de carte, dar aceasta este prima mea vizită în Bucureşti şi, implicit, la Salonul de Carte Bookfest. Abia aştept să-mi cunosc cititorii români! Iar dacă voi avea ocazia să mă apropii şi de oameni de-ai locului, voi fi cu atât mai bucuroasă.” Fania Oz-Salzberger este cunoscută cititorilor din România datorită traducerii volumului Evreii și cuvintele, semnat împreună cu tatăl său, scriitorul Amos Oz, și tradus la Editura Humanitas Fiction.
Gil Hovav, personalitate media, unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști culinari, apreciați nu doar în Israel, ci în toate țările în care cărțile sale au apărut în traducere, ne-a destăinut bucuria care însoțește gândul vizitei sale la Bookfest: „Pentru mine, este o mare onoare să fiu invitat să particip la târgurile internaţionale de carte. Îmi place foarte mult să iau parte la astfel de evenimente, deoarece îmi oferă ocazia să mă informez cu privire la alte ţări, la alte culturi şi, mai ales, îmi provoacă o deosebită bucurie. În acelaşi timp, sper ca eu să reuşesc, prin prezenţa şi participarea mea la evenimente, să ajut publicul să-i descopere, în mod direct, pe israelienii de zi cu zi, aşa cum i-am prezentat eu în cartea mea…”
Dror Mishani, autor de romane poliţiste, editor, traducător şi literat, specializat în istoria literaturii poliţiste, ne-a mărturisit intenția sa de a afla mai multe despre scena literară autohtonă, îndeosebi despre literatura polițistă semnată de autori români: „În afara faptului că voi putea vedea Bucureştiul – pe care nu l-am vizitat niciodată –, m-aş bucura dacă aş putea întâlni artişti români, îndeosebi scriitori, să aflu câte ceva despre literatura română, mai ales despre literatura poliţistă din România şi, fireşte, să-mi întâlnesc cititorii, pe care îi preţuiesc.”
Cea de a XI-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest va avea loc la Romexpo între 1 şi 5 iunie.
Participarea Israelului se va desfăşura sub motto-ul „Never Stop Dreaming” şi va prilejui publicului român întâlnirea cu nume de primă mărime ale literaturii israeliene contemporane. Standul Israelului, realizat cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe din Israel şi al Camerei de Comerţ şi Industrie România-Israel, va fi amplasat în Pavilionul C4. La stand, cei interesați vor putea găsi o bogată ofertă de cărți în limba ebraică, precum și ediții în limba română ale unor cărți israeliene cunoscute.
Sesiune aniversară Norman Manea la Biblioteca Academiei Române
Luni, 23 mai, începînd cu ora 9.00, în Sala „Ion Heliade Rădulescu” a Bibliotecii Academiei Române (Calea Victoriei 125, București),va avea loc o sesiune aniversară dedicată lui Norman Manea, unul dintre cei mai importanți scriitori români contemporani, cu ocazia împlinirii vîrstei de 80 de ani. Sesiunea va consta într-o serie de discuții libere pornind de la temele operei lui Norman Manea: exilul, limba, memoria, identitatea, biografia ca ficțiune și literatura ca mărturie, scepticismul central-european și ironia evreiască, Clovnul și Huliganul – supraviețuirea umanității în totalitarism, clișeul individual/ colectiv, experiența evreiască în Epoca Modernă, socialismul bizantin românesc, Proust în Transnistria, Kafka în România socialistă etc.
La evenimentul aniversar „NORMAN MANEA – O VIAȚĂ” vor participa personalități marcante ale lumii culturale și academice atît din țară, cît și de peste hotare, precum și reprezentanți ai instituțiilor care organizează evenimentul: Gabriela Adameșteanu, Paul Bailey, Dana Berdilă, Ana Blandiana, Margarita Boyers, Robert Boyers, Augustin Buzura, Nicolas Cavaillès, Magda Cârneci, Paul Cernat, Livius Ciocârlie, Paul Cornea, Ioan Cristescu, Caius Dobrescu, Mircea Dumitru, Florin Filip, Luca Formenton, Mariana Gorczyca, Ioana Gruia, Olivier Guez, Bedros Horasangian, Annabelle Hirsch, Emil Hurezeanu, Emil lonescu, Nora Iuga, Victor Ivanovic, Elvira Lindo, Vittorio Lingiardi, Silviu Lupescu, Alberto Manguel, Alexandru Marinescu, Mircea Martin, Mercedes Monmany, Rosa María Moro de Andrés, Ana Nicolau, Antonio Muñoz Molina, Maria Nadotti, Ingemar Nillson, Florence Noiville, Andrei Pleșu, Bogdan Popescu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Stephanie Tärnqvist, Joan Tarrida, Stelian Tănase, He Lea Wakeman, Monica Zgustova.
Gazdele evenimentului vor fi Carmen Mușat și Claudiu Turcuș.
Norman Manea, unul dintre cei mai importanți scriitori români, profesor de literatură europeană şi „writer in residence” la Bard College. De la debutul în 1966 şi pînă în 1986, cînd a plecat din ţară, a publicat 10 volume (5 romane, 3 volume de proză scurtă, 2 volume de eseuri). A fost distins cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1979) şi Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de către Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste). După 1986, Norman Manea a fost tradus în peste 20 de limbi, cărţile sale fiind elogios recenzate. Volumele publicate în SUA au figurat în selecţia celor mai importante apariţii editoriale din The New York Times. Scriitorului i s-au decernat în 1992 Bursa Guggenheim şi Premiul MacArthur („Nobelul american”).
În 1993, Biblioteca Naţională din New York l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincţiei „Literary Lion” al bibliotecii. În 2002, i s-a decernat Premiul internaţional de literatură Nonino pentru „Opera omnia”, iar în 2006 Premiul Médicis Étranger pentru Întoarcerea huliganului. Tot în 2006, a fost distins cu Meritul Cultural în grad de comandor de către preşedintele României, a fost ales membru al Academiei de Arte din Berlin şi în juriul internaţional al Premiului Nonino. În 2010, guvernul francez i-a acordat titlul şi medalia de „Commandeur dans l’Ordre des Arts et des Lettres”. În 2011, Norman Manea a primit prestigiosul premiu literar Nelly Sachs şi a fost invitat să devină membru de onoare al Royal Society of Literature.
La Editura Polirom, de acelaşi autor au apărut: Întoarcerea huliganului (ed. I, 2003; ed. a II-a, 2006, 2008, 2011), Plicuri şi portrete (ed. I, 2004; ed. a II-a, 2014), Fericirea obligatorie (ed. a II-a, 2005, 2011, 2015), Despre Clovni: Dictatorul şi Artistul (ed. I, 2005; ed. a II-a, 2013), Anii de ucenicie ai lui August Prostul (ed. a II-a, 2005; ed. a III-a, 2010), Plicul negru (ed. a V-a, 2007, 2010), Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici (2008), Înaintea despărţirii. Convorbire cu Saul Bellow (2008), Vorbind pietrei (2008), Atrium (ed. a II-a, 2008), Variante la un autoportret (2008), Vizuina (ed. I, 2009; ed. a II-a, 2010), Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian (2010), Cuvinte din exil (împreună cu Hannes Stein, 2011), Captivi (ed. a II-a, 2011), Cartea fiului (ed. a II-a, 2012), Zilele şi jocul (ed. a II-a, 2012), Laptele negru (ed. a II-a, 2014), Pe contur (ed. a II-a, 2014), Octombrie, ora opt (2015), Ceaiul lui Proust și alte povestiri (2016). În 2012, Uniunea Scriitorilor din România i-a decernat Premiul Naţional pentru Literatură. În 2013, Uniunea Scriitorilor l-a nominalizat pentru Premiul Nobel, iar în 2014, PEN-ul românesc a reiterat propunerea.
Norman Manea a fost decorat de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer, în semn de înaltă apreciere pentru promovarea activă a culturii şi a valorilor româneşti, pentru înalta ţinută morală de care a dat dovadă de-a lungul întregii sale cariere.
Întîlnirea, de Gabriela Adameşteanu, publicată în Statele Unite ale Americii
Romanul Întîlnirea, de Gabriela Adameşteanu, a apărut la Dalkey Archive Press (Statele Unite ale Americii), în traducerea lui Alistair Ian Blyth, cu titlul The Encounter. A mai fost tradus în: bulgară (Panorama, 2005); maghiară (Palamart, 2007); italiană (Nottetempo, 2011).
Aflat la a patra ediţie, Întîlnirea (Polirom, 2003, 2007, 2008, 2013) a primit Premiul Ziarului de Iaşi, Premiul revistei Ateneu şi a fost adaptat radiofonic în 2007.
„Întîlnirea are două teme în comun cu cărţile lui Manea şi Cărtărescu: exilul şi nostalgia. Timpul României nu e timpul lui Traian Manu. Penelopa lui Homer este cea care stăpîneşte timpul, îl face etern pînă în ziua cînd Ulise se va întoarce. Dar, dacă Pene-lopa, ca în superbul roman al Gabrielei Adameşteanu, părăseşte Ithaca, hotărăşte să lase timpul să se scurgă firesc în ea, atunci Ithaca se va descompune, ajungînd să semene grotesc cu cea care a fost odinioară…” (Andrea Bajani, Il Sole 24 Ore)
„Întîlnirea este o probă literară de cea mai înaltă calitate. Drama lui Ulise urmăreşte ca o umbră întregul drum al lui Traian. Este drama atîtor exilaţi români, ca Emil Cioran, a cărui frază «ţara care a fost a noastră şi nu mai e a nimănui» ritmează întreaga poveste.” (Alessandra Iadicicco, La Stampa)
„În ţara aflată sub un regim muribund, Traian Manu ajunge să nu mai ştie cine este şi ce sens are călătoria sa… Gabriela Adameşteanu îşi foloseşte foarte bine talentul realist şi construieşte un roman scris magistral, care va stîrni cu siguranţă interesul.” (Silvana Mazzocchi, La Repubblica)
„Gabriela Adameşteanu merită o menţiune aparte, nu doar pentru că unul dintre cele mai bune romane ale sale, Întîlnirea, a fost publicat recent în Italia, ci pentru că este una dintre puţinele voci ale literaturii române actuale care se bucură de recunoaştere atît în străinătate, cît şi în România.” (Mario Fortunato, L’Espresso)
„Gabriela Adameşteanu, tradusă pentru prima dată în italiană, este un nume nou, important în literatura europeană.”(Goffredo Fofi, Internazionale)
Gabriela Adameşteanu a mai publicat la Editura Polirom: Dimineaţă pierdută (cinci ediţii), Drumul egal al fiecărei zile (2008, în colecţia Fiction Ltd.), Provizorat (2010, 2011, ambele în colecția Fiction Ltd.; ediția a III-a, 2013, în colecția Top 10+ ). În 2008, Polirom a inclus cărţile Gabrielei Adameşteanu în colecţia sa de „Opere”: Opere I. Dimineaţa pierdută, Opere II. Gara de Est. Întîlnirea. În anul 2012, Polirom i-a dedicat prozatoarei o serie de autor: Dimineață pierdută (2012), Vară primăvară (2012), Întîlnirea (2013), Anii romantici (2014), Drumul egal al fiecărei zile (2015).
Volumele seriei „O inimă de Broscuță” sunt disponibile cu reduceri de până la 70%
E timpul să intri în lumea unei povești pentru toate vârstele: volumele seriei O inimă de Broscuță sunt disponibile cu reduceri de până la 70% pentru comenzile realizate pe site-ul Adenium, http://bit.ly/1SZqFVO
Povestea colecției O inimă de Broscuță a început din dragoste pentru cei mici și pentru literatură. Odată ca niciodată, autorul, Gheorghe Vîrtosu, și-a dorit să le deschidă copiilor ușa fermecată spre tainele lumii, să le ofere părinților și bunicilor bucuria de a le citi povești cu adevărat minunate, care să-i facă să viseze frumos și să prindă curajul de a-și îndeplini aceste visuri. Cărțile copilăriei ne formează, devin parte din felul nostru de a fi, de a gândi și de a trăi.
Încărcată de meditații asupra rostului și momentelor-cheie ale vieții, cu personaje pe cât de jucăușe și dornice de a câștiga simpatie, pe atât de animate de semnificații și de responsabilități spirituale, lumea O inimă de Broscuță este lumea lui ÎMPREUNĂ.
Adenium vă invită să descoperiți o serie de cărți dominate de sensibilitate, de magie, de frumusețe, până în cele mai mici detalii. Povestea magică creionată de Gheorghe Vîrtosu este completată cu ilustrații originale și apare în condiții grafice de excepție.
Volumele seriei O inimă de Broscuță sunt acum disponibile cu reduceri de până la 70% pentru comenzile realizate pe site-ul Adenium: http://bit.ly/1SZqFVO
Pentru a putea comanda de pe site-ul editurii (www.adenium.ro) va trebui să vă creați un cont și apoi să puneți în coșul virtual cărțile care vă interesează. Finalizați comanda și veți primi prin curier volumele pe care le-ați ales.
O inimă de Broscuță: Legendele se nasc încontinuu, curgând unele din altele, ca în O mie și una de nopți.
Oana Pellea vine la Întâlnirile Yorick joi, 26 mai, în ceainăria Cărturești
Joi, 26 mai, de la ora 19.30, la Ceainăria Cărturești Verona are loc o nouă Întâlnire Yorick cu tema: „Prin teatru către sine”. Invitata serii este actrița Oana Pellea.
Ce mai înseamnă teatrul pentru fiecare dintre noi astăzi, în contextul unei lumi mereu obosite și mereu în alertă? Ce îi (mai) poate dezvălui teatrul omului? Cum își poate redescoperi emoțiile spectatorul? Cât de departe / cât de aproape este actorul de sine însuși atunci când e pe scenă? Vă invităm la o discuție despre teatru, despre emoție, despre noi înșine.
OANA PELLEA este una dintre cele mai cunoscute actrițe din România, cu peste 70 de roluri importante în teatru și în film, este deținătoare a două premii UNITER pentru cea mai bună interpretare și a nenumărate premii internaționale pentru roluri din mai multe filme, în 2012 i s-a decernat Crucea Casei Regale a României, acordată de Majestatea Sa Regele Mihai I al României și, de asemenea, este deținătoarea premiului Aristizza Romanescu acordat de Academia Română.
Printre rolurile ei celebre din teatru se numără Mașa în „Trei surori” de Alexandru Darie, Lucius din „Iulius Cezar” de W. Shakespeare – pentru care i-a fost acordat Premiul Criticii Internaționale pentru „Cea mai bună actriță”, Timpul din „Poveste de iarnă” a lui Shakespeare, rolurile din „Caligula” și „Richard II” în regia lui Mihai Măniuțiu, Ioana D’Arc, rolul din celebrul „Mă tot duc”, care se joacă de ani întregi pe toate scenele lumii, iar în această stagiune poate fi văzută în „Oscar și tanti Roz” l a Teatrul Bulandra, precum și în „N(aum)” și „Efectul razelor gama asupra crăițelor lunatice” la Teatrul Metropolis.
„Cel mai ușor și cu plăcere m-aș despărți din când în când de mine. Ce bine ar fi să ne uităm puțin. Cred că ne-am iubi mai mult când ne-am regăsi. Ce dor îmi e să-mi fie dor de mine! Probabil, inconștient, și de asta m-am făcut actriță. Da, acolo sus, pe scenă, uiți de tine. Te pierzi pentru două ore în viața altcuiva. Și ce bine e. Pentru două ore uiți – te uiți pe tine, problemele tale, iubirile tale, urâțeniile tale. Ce binecuvântare și ce privilegiu! Spencer Tracy a spus ceva care mi se potrivește: „Pe scenă sau în fața aparatului de filmat mi-e foarte ușor. În viață mi-e mai greu.” Așa e.” Oana Pellea – „Jurnal 2003-2009”
În cadrul întâlnirilor Yorick propunem lunar teme de discuție pornind de la cărți, spectacole sau realități ale teatrului contemporan și artelor spectacolului. Printre invitații Întâlnirilor de până acum au fost Andrei Șerban, Victor Ioan Frunză, Theo Herghelegiu, Victor Scoradeț, Radu-Alexandru Nica și Alexandru Darie.
Stephen King își dezvăluie toate secretele în cartea „Misterul regelui. Despre scris”
Editura Nemira publică Misterul regelui. Despre scris, de Stephen King, una dintre cele mai influente cărți despre literatură și despre cum se face ea din ultimele decenii.
Cartea este o combinație fascinantă de autobiografie și eseu, o călătorie extrem de personală prin arta și modelele de lucru care l-au inspirat pe extraordinarul scriitor Stephen King.
Într-un fel profund personal, Stephen King pune sub lupă literatura. A lui și a altora. Vine cu trusa de instrumente a scriitorului. Plus listă de lecturi obligatorii. Plus teme pentru acasă. Plus secvențe de viață privată și episoade dintr-un trecut neocolit de senzații tari, trecutul unui scriitor admirat de milioane de cititori. Plus nenumărate idei despre literatură și măștile ei, despre ficțiune și forțele ei, despre cititori și dorințele lor.
Câteva dintre sfaturile lui Stephen King pentru scriitori: „Dacă nu aveţi timp să citiţi, nu aveţi timp (sau uneltele necesare) să scrieţi. Mai simplu nici că se poate…; „Nu vă apropiaţi cu lejeritate de pagina albă”; „Folosiţi primul cuvânt care vă vine în minte, dacă e potrivit şi colorat”; „Evitaţi forma intranzitivă a verbelor”; „Adverbul nu vă este prieten (adverbele sunt ca păpădiile. Dacă ai una pe peluză, arată frumos şi deosebit. Dar, dacă n-o scoţi din rădăcini, în ziua următoare vei găsi cinci…)”; „Utilizarea strictă a regulilor gramaticale poate înţepeni paragraful… Limbajul nu trebuie să poarte întotdeauna cravată şi pantofi cu şireturi.”
Stephen King s-a născut in Portland, Maine, în 1947 şi este cel de-al doilea fiu al lui Donald şi Nellie Ruth Pillsbury King. Când avea doi ani, tatăl său şi-a abandonat familia, astfel că micul Stephen a avut o copilărie grea, marcată de repetate mutări dintr-un oraş în altul. Stephen King a indrăgit matineele anilor ’50, unde se proiectau în special filme de groază şi SF. În 1960, Stephen King l-a descoperit pe H.P. Lovecraft, care a avut o influenţă decisivă asupra carierei sale. Acesta a fost momentul în care marele autor a început să scrie poveşti la o maşină de scris căreia îi lipsea tasta „N”, pe care o vom întâlni mai târziu în Misery. Între 1962 şi 1966 a frecventat Liceul Lisbon Falls, iar între 1966 şi 1970 a urmat cursurile Universităţii Maine din Orono. În această perioadă a lucrat la biblioteca facultăţii şi a publicat primele sale povestiri în revista Maine Campus, unde a ţinut şi o rubrică permanentă. In iunie 1970 a obtinut licenta in literatura, un certificat de profesor de liceu si o diploma pentru elocutiune şi artă dramatică. În aceea perioadă, Stephen King a dus o viaţă grea, plină de lipsuri, care-l va duce la alcoolism. A început să scrie Carrie, dar fiindcă romanul nu avansa deloc, l-a aruncat la gunoi. Soţia sa însă a recuperat manuscrisul şi l-a convins să-l ducă la bun sfârşit. În 1973 declicul s-a produs: concernul editorial Doubleday a acceptat spre publicare Carrie, iar New American Library a cumpărat drepturile ediţiei de buzunar cu suma record de 400 000 de dolari. În 1975 familia sa şi-a cumparat prima casă la Bridgton, Maine, iar Stephen King a publicat Salem’s Lot. Din acest moment Stephen King îşi va consacra viaţa exclusiv creaţiei literare şi, într-o mai mică măsură, producţiei cinematografice. Aproape toate romanele lui au fost ecranizate. Stephen King a doborât toate recordurile de vânzare şi a primit numeroase premii, printre care şi prestigioasa Medalie pentru Contribuţii Deosebite în Domeniul Literaturii Americane oferită de National Book Foundation. În 2006 venitul său anual a fost estimat la 40 de milioane de dolari.
Istoria secretă a visului, de Robert Moss se lansează miercuri, 25 mai
Miercuri, 25 mai, de la ora 19.00, editura Nemira și Fundația Calea Victoriei vă invită să vorbim despre vise la lansarea cărții Istoria secretă a visului, de Robert Moss. Evenimentul are loc la Humanitas Kretzulescu.
Lectorii Cristina Eremia şi Cristian Vechiu vorbesc despre vise așa cum se consituie ele în viețile noastre ca evenimente semnificative și, mai important, despre cum pot fi motoare secrete ale istoriei, pornind de la incursiunea fascinantă pe care Robert Moss o face în istoria visătorilor (de la Ioana d’Arc la Mark Twain sau Winston Churchill).
ROBERT MOSS s-a născut la Melbourne în 1946 și s-a specializat în lucrul cu visele. După ce a studiat în orașul natal și apoi la Londra, a petrecut anii 1970-1980 ca jurnalist la The Economist. În 1986 a început să studieze visul, căruia i s-a dedicat apoi în totalitate. Robert Moss conduce seminarii de succes în toată lumea pe tema visului activ, o metodă pe care a dezvoltat-o și pe care o practică asiduu, și a semnat numeroase lucrări pe această temă. Printre ele, Conscious Dreaming,Dreamways of the Iroquois, The Three „Only” Things şi Dreamgates. La Editura Nemira i a apărut volumul Visul activ (2014).
Cristina Eremia este Identity & Career Coach cu formare de bază în NLP Coaching și Gestalt, Team Coaching și Artterapie, absolventă a Facultății de Psihologie și Stiintele Educației în 2003. Colaborează cu Noble Manhattan Coaching ca mentor coach și trainer de coach-i. Are peste 12 ani experienţă de lucru în domeniul resurselor umane, în consultanţă și multinaţionale. Practică life coaching și organizaţional din 2008, cu focus pe dezvoltarea carierei, eficientizarea relației manager-echipa, optimizare relatională.
Pasionat de istoria ideilor şi spiritualitate, Cristian Vechiu este un cercetător activ şi un cititor fervent de scrieri filosofice, religioase şi literatură. Printre preocupările sale recente se numără studiul limbilor clasice şi relaţia dintre magie şi filosofie. Din octombrie 2013 este doctorand în cadrul Şcolii Doctorale de Teologie şi Studii Religioase, Facultatea de Teologie Romano-Catolică,Universitatea din Bucureşti. In iunie-iulie 2015, Cristian Vechiu a făcut o documentare pentru lucrarea de doctorat la Trinity College, Cambridge University. Documentarea constă în studii despre liberul arbitru în viziunea lui Anselm de Canterbury.
Noapte bună, copii!, de Radu Pavel Gheo, publicat în Italia
Romanul Noapte bună, copii! (Polirom, 2010), de Radu Pavel Gheo, a apărut recent în limba italiană, la Editura La Zisa, în traducerea lui Mauro Barindi şi a Mariei Luisa Lombardo.
Romanul, purtînd în traducere titlul Buona notte, bambini!, a fost lansat în cadrul Salonului Internaţional de Carte de la Torino, sîmbătă, 14 mai.
Noapte bună, copii! a obţinut în 2011 Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi, Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara, şi Premiul „Romanul anului 2010” acordat de revista Tiuk!.
După ani de emigraţie americană, Marius vine în România într-o vizită de afaceri. Dar nu doar atît. Ca dovada, şi-a adus cu el un Chevrolet Corvette roşu, unul din visele materializate ale adolescenţei lui. Ceea ce nu ştie încă este că în fosta lui ţară nu-l aşteaptă doar amintirile luminoase şi plăcerea de a-şi etala prosperitatea şi succesul american, ci şi umbrele trecutului.
Noapte bună, copii! este un periplu în timp şi spaţiu prin partea întunecată a Los Angeles-ului, prin jocurile nu întotdeauna simple şi vesele ale copilăriei din satul bănăţean al bunicilor, printr-un alt sat, din Moldova, unde se cer încheiate socoteli vechi, prin lumea literară a Iaşiului, în care incearcă să supravieţuiască unul dintre tovarăşii de demult ai lui Marius, ultimul rămas în ţară. Iar în vîrtejul de întîmplări cînd tragice, cînd comice, apar cîteodata lucruri neînţelese şi înfricoşătoare.
La începutul acestei istorii erau patru – patru copii care visaseră să ajungă Dincolo. Ca noi toţi, o întreagă generaţie care am tînjit şi mai tînjim încă după Tărîmul Făgăduinţei.
„Un autor plin de talent, care se mişcă lejer între Cehov şi Caragiale. Prima calitate a lui Gheo e că ştie să povestească în aşa fel încît cititorii să nu se plictisească, lucru rar la autorii romani tineri.” (Ştefan Agopian)
Radu Pavel Gheo (n. 1969, Oraviţa) a absolvit în 1994 Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara, după care a lucrat ca profesor, redactor radio şi redactor de revistă în Iaşi şi Timişoara. În 2001 emigrează în Statele Unite, dar revine în ţară după un an. În perioada petrecută în Statele Unite (2001-2002) a muncit ca vînzător la un fast-food, la un magazin alimentar şi la o librărie Barnes & Noble. Experienţa americană e relatată în priză directă în volumul Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a, apărut la Editura Polirom.
A publicat pînă în prezent mai multe volume: Valea Cerului Senin (Athena, 1997), Despre science fiction (Omnibooks, 2001; Tritonic, 2007), Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a (Polirom, 2003; 2004; 2013), Românii e deştepţi. Clişee mioritice (Polirom 2004; 2006; 2014), DEX-ul şi sexul (Polirom, 2005), Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (Polirom, 2008, volum coordonat de autor împreună cu Dan Lungu), Numele mierlei (Polirom, 2008), Noapte bună, copii! (Polirom, 2010). Radu Pavel Gheo este inclus în mai multe antologii de proză şi reviste de cultură din ţară şi străinătate. O serie de texte de-ale sale (proză scurtă şi eseuri) au fost traduse în engleză, franceză, germană, maghiară, sîrbă, slovenă, poloneză. A scris o piesă de teatru, Hold-UP Akbar sau Toţi în America, pusă în scenă de Teatrul Naţional din Timişoara în stagiunile 2007-2008 şi 2008-2009. Printre premiile literare obţinute de autor se numără: Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Timişoara (2004, 2006, 2011), Premiul „Pro-Cultura Timisiensis”, Premiul Uniunii Scriitorilor „Andrei Bantaş” pentru traducere (2007), Premiul Naţional de Proză al Ziarul de Iaşi (2011), Premiul „Romanul anului” acordat de revista Tiuk! (2011) etc.
În prezent Radu Pavel Gheo trăieşte în Timişoara. Este redactor de carte şi traducător la Editura Polirom şi redactor la revista timişoreană Orizont. În 2003 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România, iar în 2005 – membru al PEN Club România.
Dezbatere din seria TIMPUL 140: Religia în spațiul public
Marți, 24 mai 2016, ora 18:00, în sala Benjamin Fondane a Institutului Francez Iași, Revista de cultură contemporană TIMPUL vă invită să participați la dezbaterea Religia în spațiul public. Vor participa: prof.univ.dr. Nicu Gavriluță, FSSP, UAIC, prof.univ.dr. Dănuț Jemna, FEAA, UAIC, conf.univ.dr. Ioan Alexandru Tofan, FSSP, UAIC. Dezbaterea va fi moderată de conf.univ.dr. George Bondor, redactor-șef al revistei TIMPUL.
Evenimentul Religia în spațiul public face parte din seria dezbaterilor de idei TIMPUL 140, pe care Institutul Francez Iași și revista TIMPUL le realizează pe parcursul acestui an, cu prilejul momentului aniversar al revistei noastre.
Evenimentul va avea loc marți, 24 mai, ora 18:00, în sala Benjamin Fondane a Institutului Francez Iași, cu susținere oferită de Institutul Cultural Român și cu participarea prof.univ.dr. Nicu Gavriluță, Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, prof.univ.dr. Dănuț Jemna, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, conf.univ.dr. Ioan Alexandru Tofan, Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. Dezbaterea va fi moderată de conf.univ.dr. George Bondor, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, redactor-șef al revistei TIMPUL.
Dezbaterea de idei cu tema Religia în spațiul public vizează analiza configurației actuale a spațiului public românesc, inclusiv a posibilelor lui maladii, precum și identificarea locului pe care religia îl are și ar trebui să îl aibă în sfera publică. Principalele întrebări la care vor răspunde invitații, specialiști recunoscuți în această problematică, sunt: Cum este configurat spațiul public românesc și cum ar trebui el să fie reconstruit? Ce model de sferă publică este dezirabil în România zilelor noastre? Care este locul religiei în societățile actuale, intens secularizate, dar totodată traversate de pericolul intoleranței religioase? Există un conflict al normelor din care religia face parte în societățile de astăzi?
Evenimentul este realizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român.
Participarea la eveniment este liberă. Dezbaterea se adresează atât publicului specializat, cât și elevilor și studenților interesați de înțelegerea adecvată a fenomenelor sociale și culturale ale zilelor noastre.
