În această săptămână, am citit revistele România literară, Observator cultural, Actualitatea literară.
–”România literară”, nr. 33/8 august 2014. Recenzia lui Marius Miheț asupra cărții Ligiei Ruscu, ”O dimineață la vânătoare”, m-a făcut foarte curios (și poate o să o citesc în curând, dacă nu aș fi speriat de cele 600 de pagini): ”Recent a debutat în literatură cu un roman masiv, O dimineață la vânătoare, pe care, cu siguranță, mulți cititori au ezitat să-l ia în concediu. Rău au făcut. Cele aproape 600 de pagini nu sunt defel plictisitoare, nici sterile. După atâtea cărți proaste citite anul acesta, romanul Ligiei Ruscu apare numaidecât salvator, mai ales că avem de-a face cu un debut. De la Florina Ilis încoace n-am remarcat la vreun debutant o forță narativă atât de abil dirijată pe spații întinse. Ligia Ruscu surprinde prin felul în care plonjează în anii ’30 din secolul al XIX-lea luând cu sine un cititor ce nu simte vreun moment inconfortul limbajului, al atmosferei recreate ori descripției în genere. Ce e remarcabil la timișoreanca stabilită în Cluj este naturalețea construirii atmosferei, aparent fără eforturi notabile. Totul crește ingenios și de un firesc pe care, cu siguranță, îl veți recepta ca o lectură vintage, de respirație apuseană.”
-”Observator cultural”, nr. 476 (734)/7-13 august 2014. Jan Cornelius trăiește în Germania de foarte mult timp. Și, deși cunoaște multe dintre tarele țării noastre, încă se miră la fiecare întoarcere. Articolul său, ”Cu gura căscată în România”, este cu atât mai interesant: ”Scene actuale din România, ale cărei plaiuri le-am părăsit în goană pe timpul lui Ceauşescu. O ţară în care, anul acesta, am revenit în vizită. Am poposit, printre altele, în zona natală, la Timişoara şi Reşiţa, dar mă gîndesc că lucrurile pe care le-am văzut acolo sînt oarecum relevante şi pentru ceea ce se întîmplă în restul ţării. Unele lucruri s-au schimbat pozitiv, dar nu despre ele vreau să vorbesc, ci despre cele care m-au lăsat cu gura căscată. Iată, în continuare, numai cîteva dintre ele. (…) La un camping din afara oraşului, întreb dacă au camere libere: „Da, sigur că da! Avem camere cu duş, costă 80 de lei, şi camere fără duş, costă 60 de lei!“. Mă decid pentru o cameră cu duş. „Foarte bine, îmi spune femeia de la recepţie, dar vă atenţionez că nu vine apa.“ „Aha!, zic eu, Mulţumesc, doamnă!“ Evrica! Am o revelaţie. Acuma ştiu, în sfîrşit, de ce Caragiale, Eugène Ionesco, Urmuz, Tristan Tzara au descris atît de perfect absurdul: pentru că au trăit în România.”
Cristina Manole scrie în ”Lecturi în vremuri de austeritate” despre patru cărți dintre cele mai interesante. Printe ele, ”Puhoaiele primăverii”, de Ernest Hemingway (despre care a scris și Andreea, pe Filme-cărți.ro): ”Arta romanului nu-l poate ocoli pe acest remarcabil, devotat meseriaș, un real profesionist al prozei. Fie şi numai pentru aceste scurte pasaje, în întregime citabile, și tot putem spune că avem de-a face cu o carte excelentă. Portrete, stări, emoţii, mici detalii de scenografie epică și, evident, gestionarea indeciziei eroului, realizată cu mare măiestrie. Arta marelui prozator vine din geniul său de a scrie concis și la obiect. Nu a învăţat să scrie bine, a scris bine de la început pînă la sfîrșit. Considerat less important în ansamblul operei, părerea mea e că o (re)lectură atentă a romanului ar putea duce la o reală reconsiderare din punct de vedere critic a lucrării pe care avem acum ocazia s-o ţinem în mînă. ”
–”Actualitatea literară”, nr. 40/iunie-iulie 2014. Un eseu lund scrie Remus V. Giorgioni, intitulat ”Orgoliul demiurgic al creatorului de frumos (Din nou despre morala în artă)”. Mi-a atras atenția pasajul despre lectură și biblioteca: ”… Om mare, mândria mea era să dețin (poate) cea mai frumoasă bibliotecă din cartier, pentru care am făcut ”blatul” câteva luni la cantina liceului, am economisit la sânge când am ajuns la salariu. Când primeam câte-o vizită, lumea se extazia de-a dreptul în fața ei. Dar de-o-vreme-ncoace, constat cu tristețe că oaspeții mei nici n-o mai bagă în seamă, vorbesc de mobile, tabete și spoturi, de perdele, draperii sau lustre (ilustre…). Cunoscuții și-au lichidat biblioteca ”de hârtie”, Sizzling Hot pacanele: https://cazinouriromania.com/sizzling-hot au claustrat-o în pivniță sau în pod, iar la vedere tronează acum biblioteca electronică. (Autorul acestor rânduri are doi copii. Unul îl moștenește, în privința propensiunii pentru lectură, a pasiunii literare – a și debutat într-un număr al Actualității literare – pe când celălalt, deși studentă eminentă, se rezuma strict la programă, iar acum citește numai în format electronic, petrece mult timp pe Internet.)”
Despre cartea lui Adrian Voicu, ”Una pe inimă, una pe dos”, am scris în două rânduri pe Filme-cărți.ro. Un mini-interviu cu autorul îl poartă George Motroc, într-un fel de top 10 cărți de poezii lansate la Bookfest 2014. La întrebarea ”Ce rol joacă poezia în viața dvs.?”, Adrian Voicu răspunde: ”Poezia este dragoste și dragostea este poezie. Nu sunt de acord cu zicala lui Alecsandri, aceea că ”românul s-a născut poet”. Am cunoscut ori am citit despre o mulțime de oameni care s-au născut cu sânge albastru sau geniali, ori proști de bubuie, ori șmenari, ori de bani gata. dar nici un poet din născare. Cu poezia nu te naști, așa cum nu te naști iubind. Iubind, își face apariția și poezia. Cel puțin așa s-a întâmplat cu mine. Iubind roua, răsăriturile, cerul, frunzele, părinții, locurile unde-am deschis ochii ori felurite inimi de fete, poezia s-a manifestat în mine din fragedă pruncie. E-adevărat, n-am fost destul de inteligent ori grijuliu ca să păstrez vreo mostră din ceea ce scriam acum, hai să zicem, 20-30 de ani. Important, însă, este faptul că am continuat să iubesc, iar poezia nu numai că nu m-a părăsit, dar s-a făcut și mai prezentă. Nu mai puțin important a fost și faptul că am crescut cu, și-i iau în ordinea numerelor de pe tricoul anilor de școală, liceu, facultate și de după, Eminescu, Nina Cassian, Topârceanu, Alecsandri, Coșbuc, Arghezi, Minulescu, Labiș, Blaga, Nichita, Marin Sorescu, Ana Blandiana, George Țărnea ori Traian T. Coșovei.”
-Precizare:
Revista ”România literară” a fost obținută cu sprijinul Inmedio.ro, rețea de distribuție a ziarelor/revistelor, de unde vă sfătuim să o achiziționați.
