The Big Short (2015) – Brokerii apocalipsei
Regia: Adam McKay
Distribuția: Christian Bale, Steve Carell, Ryan Gosling, Brad Pitt
Everyone, deep in their hearts, is waiting for the end of the world to come. (Haruki Murakami)
The Big Short is a must! Aflat în cursă pentru premiile Oscar, luptându-se pentru titlul de cel mai bun film cu Spotlight, The Revenant, Room, Brooklyn, Bridge of Spies, The Martian și Mad Max: Fury Road, The Big Short este o combinație senzațională de comedie, termeni și teorii financiare greu de înțeles, bancheri ce conduc lumea, reprezentanți ai fondurilor de investiții ce speculează orice oportunitate. În principiu, este un film despre adevărul ce de multe ori este aruncat în fața oamenilor, dar pe care ei nu-l văd.
Cu aproximativ un an înainte de criza bancară din America din anii 2007- 2008, criză ce imediat s-a transformat într-o criză economică mondială, câteva persoane din lumea financiară prevăd declinul sistemului bancar american din cauza riscurilor tot mai mari asumate de către bănci în acordarea creditelor ipotecare, dar mai ales ale celor de refinanțare, precum și din cauza unei implicări tot mai mici din partea instituțiilor în analizarea dosarelor depuse pentru obținerea de credite.
Acest grup de persoane, în frunte cu Michael Burry (interpretat extraordinar de către Christian Bale, care a primit și o nominalizare la Oscar pentru acest rol), devine în acest film un grup de oameni cool, așa cum spune Ryan Gosling, unul dintre cei patru care pariază împotriva economiei americane și care din păcate, pentru populație, câștigă pariul. Interpretarea este susținută de către nume mari ai industriei cinematografice. Ryan Gosling, Christian Bale, Brad Pitt și Steve Carell, alături de mai puțin cunoscuții Jeremy Strong, Finn Wittrock și John Magaro, reușesc să transforme o poveste greu de înțeles din cauza informației și a limbajului într-o reprezentare plină de culoare, cu mult umor și originalitate. În acest sens, unicate mi s-au părut intervențiile vedetelor, independent de povestea filmului, cu scopul explicării anumitor termeni bancari pe înțelesul nostru, al celor care nu avem studii/experiență în domeniu. Dar surpriză! Se pare că uneori, chiar și pentru cei care lucrează în lumea bancară, procedurile și documentele sunt de neînțeles, drept dovadă că nimeni nu le mai citea sau verifica.
Regizorul a mizat pe umor și pe ironia situației. Într-o lume plină de bancheri și de specialiști financiari, o lume pentru care prea greu se găsea o portiță de intrare, exista un nivel de ignoranță, egală cu prostia, încât nici măcar guvernul american nu a fost în stare să pedepsească frauda provocată de instituțiile bancare. Cunoscut pentru filme ca Step Brothers (2008), The Other Guys (2010), Anchorman 2: The Legend Continues (2013), regizorul Adam McKay duce umorul îndrăzneț din celelalte filme la un nivel superior prin alegerea unui subiect atât de serios, bazându-se pe cartea The Big Short: Inside the Doomsday Machine, scrisă de către jurnalistul financiar Michael Lewis, carte ce s-a aflat în topul The New York Times best-seller timp de 28 de săptămâni. Oricum, cărțile scrise de către Lewis par să fie anume create pentru filme de top: The Blind Side (2009), Moneyball (2011). Umorul utilizat de către regizor poartă amprenta celorlalte filme, evidențierea prostiei fiind unul dintre obiective. Stilul regizoral este similar unui colaj: povești diferite întreținute de același pilastru și pe aceași lungime temporală, combinate cu incursiuni ale specialiștilor din diverse domenii pentru explicarea teoriei. În același timp, scenariul păstrează personajele pe o linie de mijloc între dorința de câștig a bankerului de pe Wall Street și empatia pe care o pot simți unii pentru populația ce avea să sufere din cauza crizei. Dar chiar dacă scenariul oferă posibilitatea ca informația descoperită să fie transferată întregii țări, se pare că sistemul câștigă.
Ce se adaugă filmului este o coloană sonoră ce menține ritmul și care zguduie atunci când presiunea este prea mare. Nicholas Britell ne aduce din nou bateria ca instrument de relaxare de data aceasta, spre deosebire de Whiplash (2014).
Nu de puține ori am susținut că filmul poate fi folosit drept instrument educativ. The Big Short îmi susține teoria, însă de data aceasta chiar la un alt nivel. Filmul conține teorie pură despre sistemul bancar, explicat într-un mod mai inteligibil. Iar maniera originală în care este transpusă pe marele ecran, face procesul de învățare și mai plăcut. Cu siguranță un film ce ar merita un Oscar pentru ingeniozitate în regie, un scenariu clar bine susținut de prestanța actoricească, dar și pentru importanța faptului real ce se află la baza filmului.
Notă: 10/10
[yframe url=’https://www.youtube.com/watch?v=vgqG3ITMv1Q’]
