On ne meurt que deux fois (1985)
Regia: Jacques Deray
Distribuția: Michel Serrault, Charlotte Rampling, Xavier Deluc, Elisabeth Depardieu, Jean Leuvrais
La prima vedere ‘On ne meurt que deux fois’ (sau ‘He Died with His Eyes Open’ – titlul versiunii în limba engleză) este încă un film polițist, cu un inspector de politie anchetând un asasinat. Și totuși această poveste stil ‘whodunit’ prinde viață pe ecran dincolo de așteptări. Exista câteva motive bune, dar totul pornește de la scenariu: este vorba despre ecranizarea unui roman scris de romancierul englez Robin Cook (a nu se confunda cu autorul de thrillere medicale american cu același nume) și publicat în Franța în traducere în faimoasa colecție ‘Serie noire’. De fapt este mai mult o adaptare decât o ecranizare, autorii scenariului schimbând destul de mult personajele și transferând acțiunea din lumea interlopă a Londrei în saloanele elegante ale modei și lumii artistice pariziene. Dat fiind însă că adaptarea este semnată de Michel Audiard (împreună cu regizorul Jacques Deray) avem dreptul să ne așteptăm la multe lucruri bune. Este în fapt unul dintre ultimele filme scrise de Audiard și a fost lansat în ultimul său an de viață, 1985. Audiard este un maestru al replicilor, un scenarist care știe să construiască personaje și să le puna în gură cuvinte care sună firesc, inteligent și adaptat mediului social și poveștii. Și în acest film personajele trec bine ecranul și rămân în amintire multă vreme după vizionare.
Roger Staniland nu este un inspector de poliție obișnuit. Atunci când i se încredințează anchetarea asasinării unui bărbat care se dovedește a fi un pianist talentat de vârstă mijlocie, își asumă aproape singur responsabilitatea anchetei. Metoda sa de lucru este imersarea în viața victimei. Petrece ore îndelungate în locuința acestuia, îi îmbracă hainele, îi ascultă benzile magnetice pe care își înregistrase întâmplările zilnice ca într-un fel de jurnal personal sonor. (Pentru înțelegerea tehnologiei spectatorul trebuie să aibă peste 40 de ani. Astăzi probabil că în loc de benzi magnetice victima ar fi folosit telefonul mobil și contul Instagram sau TikTok). Lucrurile se complica atunci când apare Beatrice, amanta victimei, o femeie fascinantă și periculoasă. Imersarea în viața victimei riscă să depășească limitele permise.
Ca intrigă polițistă, filmul este filmat destul de neutru. Nici măcar scenele de pe străzile pariziene pustii în miez de noapte sau din discotecile în care detectivul ajunge pe urmele victimei nu adaugă prea mult. Calitățile filmului și tensiunea psihologică sunt construite prin intermediul celor doi eroi principali, care păstrează fiecare în parte o doză consistentă de ambiguitate, lăsând spectatorul să umple zonele neutre cu propria imaginație sau analiza de caracter. Beatrice, interpretată de Charlotte Rampling aflată atunci la un maxim de magnetism și cu aura de mister pe care o adaugă multora dintre rolurile sale, nu ascunde de la început că practică un joc periculos, dar nici anchetatorului și nici spectatorilor nu le va fi ușor să dea la o parte voalurile succesive de secrete personale și de aparențe. În rolul inspectorului apare Michel Serrault, un actor de talent și cameleonic în alte filme. Aici, la prima vedere, personajul este un om destul de banal, un polițist care își face datoria cu inteligență și fără prea multe scrupule, dar a cărui sferă personală este și ea în pericol în momentul în care este confruntat cu femeia fascinantă care poate fi criminal sau victimă.
Cele două personaje reprezintă doi poli de interes în jurul cărora se petrece întreagă poveste. Legătura dintre cei doi este construită cu minuțiozitate, dar nu reușește să fie complet credibilă atunci când intriga alunecă spre thriller erotic. Scenele din apartamentul victimei, din cafenelele și bistrourile unde îl poartă ancheta pe inspector construiesc un ansamblu interesant nu numai din punctul de vedere al progresului anchetei, dar mai ales al evoluției personajelor. Performatele celor doi actori, povestea interesantă și dialogurile cu ajutorul cărora aceasta este transpusă pe ecran, fac din ‘On ne meurt que deux fois’ o vizionare sau revizionare recomandată și astăzi.
Nota: 7/10
(Sursă fotografii: IMDb.com, https://www.befr.ebay.be/itm/Affiche-Pliee-60x40cm-ON-NE-MEURT-QUE-DEUX-FOIS-1985-Serrault-Rampling-NEUVE-/333939665413)
