The Good Liar (2019)
Regia: Bill Condon
Distribuția: Helen Mirren, Ian McKellen, Russell Tovey
Prezența lui Helen Mirren în distribuție este un motiv suficient de temeinic pentru a mă determina să văd un film. Actrița engleză face parte din acea categorie de artiști care dau lumină și expresivitate fiecărui rol pe care și-l asumă. Este inteligentă și frumoasă, iar frumusețea ei interioară pare doar să fie și mai evidentă cu trecerea timpului. ‘The Good Liar’ regizat de Bill Condon nu este o excepție. În fiecare moment în care este prezentă pe ecran, Helen Mirren își trăiește cu eleganță și sensibilitate personajul, profesoara universitară pensionară Betty McLeish, o văduva proaspătă în căutarea umplerii singurătății, oarecum naivă și din această cauza victimă potențială a escrocheriilor sentimentale sau financiare. Mirren nu este în acest film nici regină, nici super-spioană sau comisar de poliție, rolul acesta poate că nu este unul dintre rolurile sale memorabile, dar se achită de el cu brio. Prezența ei pe ecran este și cam singura dintre promisiunile acestui film care răspunde total așteptărilor.
Lui Helen Mirren și eroinei sale îi dă replica în ‘The Good Liar’ Ian McKellen în rolul lui Roy Courtnay. Aparent cel puțin avem de-a face cu unul dintre acei escroci (limba engleză folosește termenul de ‘conman’) îmbătrâniți în păcăleli, fraude și alte crime similare, însă plini de farmec și cu care spectatorii nu pot rezista a se identifica, nu în mică măsură datorită faptului că rolurile lor sunt jucate de actori formidabili trecuți de mult însă de vârsta pensionării. Betty pare a fi victima tipică pentru Roy, și planurile sale vor deveni evidente foarte repede. Și pe Roy și pe spectatori îi așteaptă însă multe surprize. Toată lumea minte în acest film, de la prima întâlnire, un fel de ‘blind date’ între doi oameni aflați la vârsta senectuții, pus la cale cu ajutorul Internetului și in care cei doi încep prin a se prezenta celuilalt cu nume false. ‘The Good Liar’ este, printre altele, un film despre arta minciunii.
Premizele sunt bune și atmosfera relaxată în care filmul începe și continuă pentru o bună parte a timpului de proiecție ar fi fost poate cele mai potrivite subiectului. De la un moment încolo însă ‘The Good Liar’ părăsește zona de comfort a filmelor despre bătrânei escroci și simpatici și despre poveștile de dragoste care înfloresc la vârsta a treia. Intriga plină de întorsături neașteptate se complică și capătă o tentă serioasă cu trimiteri spre un trecut cu schelete în dulapuri. Acțiunea se petrece în 2009 și eroii au avut timp să trăiască adolescența și tinerețea în anii celui de-al doilea război mondial. Problema este că partea serioasă a poveștii nu numai că rupe ritmul și sparge atmosfera de film de acțiune cu nuanțe comice și sentimentale, dar este și complicată și în opinia mea neverosimilă. Poate că un regizor de talia lui Hitchcock sau a lui Polanski ar fi putut extrage ceva mai tensionat și mai credibil din această poveste, dar Bill Condon nu este nici Hitchcock și nici Polanski, și ‘The Good Liar’ eu mi-l voi aminti doar ca pe încă un film cu Helen Mirren.
Nota: 6/10
(Sursă fotografii: Partyseria.ro, IMDb.com)
