L’espoir (1945) – Sierra de Teruel – Speranta
Regia: André Malraux
Distributia: Andrés Mejuto, José Sempere, Julio Pena, Jose Maria Lado
Interesant cu privire la acest film este ca povestea realizarii lui bate, in mod sigur, produsul final. Am citit multe despre acest film, inainte de a gasi o versiune pe Internet, undeva pe YouTube, subtitrata nu in engleza sau in romana, ci in franceza, o limba pe care o stapanesc mai greu si a fost nevoie ca, din cand in cand, sa pun pauza necesara si sa caut cuvintele in dictionar. Nu suficient si spun ca, in acest sens, un ajutor important a fost cartea lui Tudor Caranfil, „Istoria cinematografiei in capodopere” (volumul V), care consacra filmului si pregatirii lui un capitol important. Singurul film regizat de André Malraux este o incursiune in razboiul civil spaniol, o incursiune personala, o lume zugravita in stilul caracteristic al aventurierului si temerarului romancier francez.
Atmosfera acelor ani (1936-1939) este cunoscuta de specialisti, de pasionatii de istorie. Inceputul este dat de izbanda Frontului Popular din Franta, in vara anului 1936. Cu doar cateva luni inainte, un alt guvern de aceeasi factura (intitulat tot Frontul Popular) se instalase si la conducerea Spaniei, devenita republica. In noaptea de 17 spre 18 iulie, generalul Francisco Franco, exponent al falangelor fasciste, ataca tanara republica si incepea razboiul civil spaniol. Un razboi in care Malraux s-a implicat extrem de mult, incercand cu toate puterile sa sustina republica si democratia, cu toata lipsa de implicare a republicii franceze. In felul sau, normal, prin asigurarea de armament, prin discursuri contra razboiului si prin… realizarea unui film.
Filmul este insa incalcit, alcatuit din prea multe parti, aparent fara legatura, cu momente slabe si dezlanate, dar si cu scene care iti taie rasuflarea, vadind existenta simtului artistic al romancierului de succes, transpuse cu talent si in limbaj cinematografic. Ultima scena, cea cu taranii care coboara de pe dealuri pentru comemorarea celor morti si privirea supravietuitorilor luptei aviatice, este cu siguranta una dintre cele mai frumoase scene ale cinematografiei, o scena miscatoare, emotionanta si care nu poate fi uitata de spectatorul de rand.
Interesanta este si optiunea regizorului Malraux pentru distributie: in preajma marelui razboi, in plin razboi civil spaniol, actorii se gaseau cu greu astfel incat, in afara catorva actori spanioli (aproape necunoscuti), a fost nevoie sa utilizeze forta bruta a taranilor din regiune. Aceasta incercare nu s-a dovedit falimentara insa, deoarece aportul lor se dovedeste a fi valoros, acestia fiind deja implicati in razboiul in desfasurare sau doar invoiti pentru o clipa de la desfasurarea de forte (de aparare) a republicanilor. Rezulta astfel un cvasi-documentar de razboi, pe care trebuie sa il privim cu indulgenta pentru a-i gasi adevaratele valori cinematografice, dar in acelasi timp o poveste veritabila a razboiului civil spaniol, printre primele ale acestuia si cu atat mai valoroasa cu cat a fost filmata chiar in mijlocul evenimentelor.
1 comment
Speranta – Editura pentru Literatura Universala – 1968 – in traducerea lui Ion Mihaileanu – fost luptator in Spania (tatal lui Radu Mihaileanu)