Laura (1944)
Regia: Otto Preminger, Rouben Mamoulian
Distribuția: Gene Tierney, Dana Andrews, Clifton Webb
Există câteva filme realizate în anii ’40 în genul film noir polițist care nu numai că au reușit să treacă cu bine examenul timpului, dar au și creat un stil și o direcție cinematografică pe care au urmat-o cineaști cunoscuți – americani și din alte părți ale lumii – în deceniile care s-au succedat de atunci. ‘Laura’, realizat în 1944, este un foarte bun exemplu în acest sens. Ca multe alte filme americane ale acelor ani, el datorează mult cineaștilor din Europa care se refugiaseră în Lumea Nouă din cauza urgiei naziste. Filmul a fost produs de Otto Preminger (născut în Bucovina) și regizat la început de Rouben Mamoulian, înlocuit în timpul filmărilor de Preminger însuși. Producătorul devenise regizor deoarece era nemulțumit de rescrierea scenariului și de direcțiile luate de Mamoulian în abordarea ecranizării romanului Verei Caspary (care a fost și co-autoare a scenariului). Eu am văzut filmul la 80 de ani de la producție și premieră și pot spune că sunt multe motive bune pentru a fi vizionat și în zilele noastre.
La prima vedere ‘Laura’ este un ‘whodunit’ – film polițist destul de clasic. Un inspector de poliție new-yorkez anchetează asasinatul unei femei frumoase și inteligente care fusese râvnită de mulți pretendenți între care un aventurier care aproape o convinsese să se căsătorească și un ziarist mai în vârstă specializat în reportaje despre anchetele crimelor nu foarte diferite de cea care stă în centrul filmului. Pentru a nu răpi placerea celor care vor dori să vizioneze filmul, nu voi spune mai mult decât că intriga furnizează suficient de multe suprize și întorsături de situație pentru a ține alertă atenția spectatorilor de atunci și de astăzi.
Povestea polițistă nu ar fi totuși suficientă, mai ales la 80 de ani de la comiterea crimelor. ‘Laura’ excelează însă și în stilul vizual și în calitatea a doi dintre actorii principali. Acțiunea se petrece în mediul bine situat economic și social al jurnaliștilor și creatorilor de publicitate din New York. Războiul nu este menționat deloc, probabil că este unul dintre filmele escapiste ale perioadei care încercau să scoată spectatorii din atmosfera din jur, fie că era vorba despre specatorii de acasă sau despre militarii de pe fronturile de luptă. În schimb suntem introduși în casele unora dintre eroi, decorate cu obiecte de artă dintre care unul va juca și un rol în intriga detectivă. Este prima colaborare dintre Preminger și directorul de cinematografie Joseph LaShelle și simbioza dintre cei doi se face deja simțită. În rolul principal feminin este distribuită Gene Tierney, o actriță frumoasă și expresivă, aflată la primul său rol principal dintr-o carieră care ar fi meritat să fie mai lunga. Rolul ziaristului este jucat de Clifton Webb, un actor excepțional, adus de Preminger de pe Broadway. Stilul său de intepretare se potrivește perfect rolului și mi-a adus aminte de rolurile bune ale lui Jeremy Irons. Și Gene Tierney și Clifton Webb se detașează de restul distribuției și dacă ar putea fi transportați în timp în epoca de azi și-ar putea găsi fără probleme loc în distribuțiile de la Hollywood. ‘Laura’ este o experiență proaspătă și interesantă. Dacă găsiți ocazia de a-l viziona, nu o ratați!
Nota: 7/10
(Sursă fotografii: IMDb.com)
