Soylent Green (1973)
Regia: Richard Fleischer
Distribuția: Charlton Heston, Edward G. Robinson, Leigh Taylor-Young, Chuck Connors
Exista câteva motive bune pentru care ‘Soylent Green’ (1973) regizat de Richard Fleischer merită să fie văzut în 2023. Fleischer realizase cu trei ani înainte împreună cu doi regizori japonezi filmul care avea să rămână cel mai mare succes al carierei sale – ‘Tora! Tora! Tora!’ – o reconstituire a evenimentelor dinainte de atacul de la Pearl Harbor și a atacului însuși din perspectivele ambelor părți. ‘Soylent Green’ aparține însă unei cu totul alte categorii de filme. Este o distopie de anticipație, imaginând atunci, în 1973, o lume bolnavă a anului 2022. Dincolo de comparația previziunilor cu realitatea, este interesant să-l urmărim și pe Charlton Heston, actor care se specializase în filme care nu prevedeau un viitor prea optimist omenirii. Genul distopiei evolua și el, multe filme făcând tranziția surselor distrugerii de la apocalipsa atomică la catastrofa ecologică. În fine, ‘Soylent Green’ marchează și ultima apariție pe ecran a lui Edward G.Robinson, actorul născut în România care se specializase cu decenii înainte în roluri din filme cu gangsteri. Aici, la 79 de ani, are cu totul un alt fel de rol.
Povestea este bazată pe un roman al lui Harry Harrison. Populația New Yorkului din 2022 a atins 40 de milioane de locuitori. Ecosistemul este aproape complet distrus și diferențele sociale sunt polarizate la extrem. Majoritatea populației trăiește în sărăcie, până și apa este raționalizată, hrana naturală este o marfă de lux fiind înlocuită cu alimente sintetice produse de o mare și unică corporație. O minoritate de bogătași trăiește în ansambluri de locuințe de lux, păzite de forțe înarmate, având la dispoziție orice, inclusiv femei pentru divertisment care sunt numite ‘mobile’. În acest mediu se petrece o crimă, care este anchetată de un detectiv pe nume Thorn, care, fără a fi un înger incoruptibil, își face încă meseria. Victima este unul dintre bogătașii acestei lumi, legat de corporația ultra-puternică. Miza este hrana artificială de culoare verde, presupus fabricată din alge. Un secret teribil planează asupra acestei surse de alimentație și dezvăluirea lui poate pune în pericol nu doar viețile celor care îl dețin, ci întregul sistem.
În scena care deschide filmul ne este prezentată printr-o succesiune de flash-uri evoluția lumii de la industrializare spre auto-distrugere. Previziunea catastrofei ecologice este remarcabilă, și reprezintă încă un scenariu pesimist posibil, chiar dacă este amânat cu câteva decenii. Personajele nu știu încă să spună ‘încălzire globala’ dar nici nu este nevoie căci le vedem figurile și corpurile nădușite permanent de sudoare. Spre deosebire de alte filme de anticipație, Richard Fleischer a decis să nu învestească prea mult în predicții tehnologice. În fapt, lumea din 2022 imaginată de el în 1973 nu a evoluat, ci dimpotrivă. Nu lipsesc complet decorurile futuriste dar ele sunt concentrate în câteva direcții și sunt localizate în lumea celor care controlează sistemul. Cea mai mare parte a orașului este caracterizată de haos, aglomerație, violență. Scenele demonstrațiilor de masă (filmate cu filtre galbene pentru a sugera poluarea din exterior) sau ale orașului murdar și pustiu la orele nopții sunt cele mai impresionante.
Firul de acțiune polițistă care leagă intre ele episoadele este destul de banal și jocul actorilor, cu o singură excepție, nu depășește standardul filmelor de clasă B din acei ani. Mărturisesc că Charlton Heston, interpretul rolului principal, nu este dintre actorii mei preferați. Totdeauna mi s-a părut că repertoriul său de grimase este limitat și acest film nu m-a făcut să-mi schimb părerea. Rolul lui Edward G. Robinson este însă impresionant. El este bătrânul Roth, prietenul și colocatarul lui Thorn și unul dintre cei care mai știu să citească cărți și își mai amintesc cum era lumea cândva. Scena finala în care apare, cea a morții personajului, a fost filmată cu 12 zile înainte de moartea actorului. În fața lui se derulează un film care reprezintă minunata planetă care era Pământul. Mesajul de a o apăra și de a-i păstra frumusețea a rămas încă actual.
Nota: 6/10
(Sursă fotografii: IMDb.com)
