”Pe tărâmul fantomelor întunecate. Prizonier în lumea dependenței”, de Gabor Maté
Editura Herald, Colecția Psihoterapia, București, 2018
Traducere: Vasile Semeniuc
Gabor Maté ne ghidează Pe tărâmul fantomelor întunecate într-o lume tenebroasă a dependenței, în suburbiile lumii, printre diversele tipuri de dependenți de droguri și nu numai. Este un text tulburător, în care doctorul demonstrează că este vorba de probleme medicale care trebuie tratate în clinici speciale și care afectează nu numai pacientul, ci și lumea din jurul său. De la formele sale benigne, dependențele comportamentale, la cele maligne, care produc schimbări dramatice în viața intimă și socială, dar și în organismul individului, dependența se poate defini ca un continuum, fiecare dintre noi căzându-i pradă sub diverse forme, chiar dacă uneori este greu să recunoaștem. Autorul vorbește chiar despre anumite dependențe ale medicilor, care afectează într-o anumită măsură viața medicală.
Pe tărâmul fantomelor întunecate îmbină povestea cercetărilor doctorului Maté și concluziile sale, cu poveștile pacienților din Downtown Eastside (un cartier periferic al Vancouverului), invitând cititorii la compasiune, flexibilitate și la acceptare. Durerea, traumele prin care au trecut dependenții în copilărie, și prin care unii mai trec, au făcut din ei ceea ce sunt azi. Mulți dintre ei nu au cunoscut decât o viață a dependenței, o parte dintre ei născându-se așa. Odată cu dependența vin și problemele de sănătate, care de cele mai multe ori se agravează, iar pacienții nu pot urma tratamentele recomandate de medici. Organismul lor se degradează progresiv, reducându-le nu numai capacitatea de a raționa corect, dar și mobilitatea. Familiile celor afectați de dependență severă pot găsi aici o serie de răspunsuri edificatoare, dar asta nu duce, desigur, la rezolvarea problemelor, care necesită un timp lung, răbdare și compasiune. Uneori acest cumul de factori nu se întrunește, iar dependenții urmează calea clasică spre pierzanie.
Dacă acum deții cheile paradisului, a doua zi te poți trezi în cel mai negru scenariu imaginat. Problema controlului este una foarte sensibilă și fiecare are nevoie la un moment dat de un martor; teama de viață este subjugată de disperarea de a scăpa din temnița singurătății, care ajunge să fie uneori singurul răspuns posibil la o viață de coșmar.
”Putem să sperăm că oamenii pot fi eliberați de demonii care îi bântuie și ne străduim să îi încurajăm în această direcție, însă nu visăm că un asemenea exorcism psihologic poate fi impus cuiva. Adevărul incomod este că mulți dintre beneficiarii noștri rămân de partea greșită a legii, așa cum este formulată legea acum.” (pg. 23)
”Unii medici sunt atrași de astfel de locuri ale durerii pentru că acolo speră să-și rezolve propriile suferințe. Alții se oferă pentru că inimile lor pline de compasiune știu că acolo este locul în care nevoia de iubirea atinge cote maxime. Și totuși, alții vin din interes pur profesional: activitatea aceasta nu duce niciodată lipsă de provocări. Cei cu o stimă scăzută de sine scăzută sunt atrași pentru că a lucra cu astfel de persoane slabe le hrănește eul.” (pg. 32)
Ce cauzează dependența de droguri? Rădăcina comportamentelor legate de dependenţă își are rădăcinile în copilărie, spune doctorul Maté: “Nu toate dependențele sunt înrădăcinate în abuz sau în traumă, dar cred că toate își au cauzele pornind de la o experiență dureroasă. O durere este în centrul tuturor comportamentelor de dependență.”
”La nivel psihologic, dependența de droguri ține de chimia creierului modificată în mod bizar sub influența acestor substanțe care provoacă modificări ale minții. Dar nu putem reduce ființa umană doar la neurochimie; și chiar dacă am putea, fiziologia creierului uman nu se dezvoltă independent de evenimentele de viață și de emoțiile sale.” (pg. 41)
Dincolo de asta, este nevoie de o viziune mai cuprinzătoare și mai practică a dependenței. O mare parte a cercetării susține legătura dintre traumele copilăriei și riscul de abuz de substanțe, dar există și alți factori de risc pentru dependență: istoricul familial al dependenței, boala mintală și utilizarea de medicamente care pot produce adicție. Astfel, ajungem la abordarea minte-corp propusă de Gabor Maté, care a început să trateze pacienții folosind ayahuasca, un preparat halucinogen produs din scoarța unui copac din pădurea tropicală amazoniană, despre care primele cercetări au arătat că poate ajuta în tratamentul dependenței şi al stresului post-traumatic. Însă și ayahuasca este o substanță care duce la dependenţă, astfel că Health Canada i-a sugerat lui Maté să limiteze folosirea ei.
Ce este dependența? Este un proces complex care implică creier, corp, emoții, psihologie și relații sociale. Expresia dependenței este orice comportament în care o persoană dorește și găsește o plăcere sau o ușurare temporară în ceva, dar suferă consecințe negative ca rezultat și nu este în stare să renunțe în ciuda acestor consecințe negative, spunea Gabor Maté într-un interviu. ”Spun că substanțele nu reprezintă în sine dependența. Aceasta are legătură cu disponibilitatea comportamentului și cu susceptibilitatea individului. Așadar, adevărata întrebare este: ce creează susceptibilitatea?”
”Dependența este centrifugală. Își consumă energia creând un vid al inerţiei. O pasiune te umple de energie și îți îmbogățește relațiile cu ceilalți. Pasiunea creează, dependența mistuie – întâi pe tine însuți, apoi pe ceilalți din preajma ta.” (pg. 127)
Adept al ideii că nu poți separa mintea de corp și nici omul de mediul în care trăiește și care îl influențează într-o anumită măsură totdeauna, Gabor Maté face o conexiune interesantă între stres și boli, unele persoane fiind mai predispuse la stres decât altele. Există o serie de factori care determină acest tip de comportament: dificultatea de a spune ”NU”; persoana se focalizează pe respectarea compulsivă a nevoilor celorlați, mai degrabă decât a propriilor nevoi, persoana se identifică riguros cu atribuțiile/rolurile pe care le are în societate și suprimă în mod constant furia sănătoasă. Toate acestea își au sursa în traume vechi, care determină în viața de adult bolile.
”Constrângere, control deficitar, persistență, iritabilitate, recidivă și dorință intensă -acestea sunt caracteristicile distincte ale oricărei dependențe. Însă nu toate stările compulsive care dăunează sunt dependențe. […] De unde știe persoana dependentă că are un control deficitar? Pentru că nu renunță la comportament, în ciuda efectelor sale dăunătoare. […] Toate dependențele, fie că este vorba despre comportamente care implică droguri sau nu – împărtășesc aceleași circuite și substanțe la nivelul creierului. La nivel biochimic, scopul adicției este acela de a crea o stare fiziologică modificată a creierului. Așadar, toate dependențele au o dimensiune biologică.” (pg. 147)
”Deciziile pe care credem că le luăm în mod liber pot apărea din tendințe emoționale inconștiente sau din credințe subliminale.” (pg. 301)
De la dependențele fiecăruia dintre noi, modalități de depistare, ameliorare și control, Gabor Maté face tranziția către o altfel de dependență, cea colectivă, care conduce la dezastre în ceea ne privește nu numai mediul, ci desigur, viețile noastre și ale generațiilor viitoare. Consumerismul produce un cerc vicios, din care nu vom ieși prea curând, iar dependențele de petrol, bunuri de consum, programe tv, mâncare nesănătoasă etc, nu au cum să ducă la un final fericit pe termen lung. Dependența, definită de Maté ca orice comportament repetat care satisface o dorință intensă pentru o perioadă scurtă de timp și care persistă, în ciuda consecințelor negative de durată (pg. 270), produce vertijul constant și fără noimă al minții noastre, luând forme din ce în ce mai variante și mai nocive. Nu ne plac dependenții, însă este indicat să fim atenți la cauzele și efectele dependenței, care atinge fără să sune în prealabil și cele mai educate minți. Vidul va crește continuu în jurul nostru, dacă nu luăm măsuri severe de siguranță. Asumarea responsabilității și renunțarea la izolare pot fi căile prin care dependența poate fi vindecată.
”Oamenii care se regăsesc pe sine nu au nicio nevoie să apeleze la dependență sau să rămână dependenți. Înarmați cu compasiune, recunoaștem că dependența nu a fost niciodată răspunsul – cel mai bun răspuns pe care l-am putut găsi la un moment dat în viața noastră – la problema izolării de adevăratul nostru sine și de restul creației. Nu lumea, nu ceea ce e în exteriorul nostru ne ține închiși, ci ceea ce ținem în interiorul nostru. Poate că nu suntem responsabili pentru lumea care a format mintea noastră. Dar ne putem asuma responsabilitatea pentru mintea cu care ne creăm lumea.” (pg. 412)
Gabor Maté este apreciat pentru expertiza sa pe o arie largă de subiecte, incluzând adicția, stresul și dezvoltarea copilului. În loc să ofere soluții de scurtă durată la aceste probleme complexe, el reunește studiul științific, cazurile anterioare, dar și propria experiență pentru prezenta cititorilor o perspectivă ce susține și încurajează oamenii să promoveze propria vindecare. A lucrat la Vancouver’s Downtown Eastside, dar si la Vancouver’s Supervised Injection Site cu pacienți dependență de droguri, boli psihice și HIV. Cu peste 20 de ani de lucru cu familii, experiența îngrijirilor paliative și o bună cunoaștere a ultimelor descoperiri, Maté se adresează nu numai profesioniștilor din domeniul sănătății, dar și publicului larg.
A scris numeroase bestseller-uri: „In the Realm of Hungry Ghosts: Close Encounters with Addiction”; „When the Body Says No: The Cost of Hidden Stress” (publicat în Statele Unite ca „When the Body Says No: Exploring the Stress-Disease Connection”) și „Scattered: A New Look at the Origins and Healing of Attention Deficit Disorder” (publicat în Statele Unite ca “Scattered: How Attention Deficit Disorder Originates and What you Can Do About It”); a fost co-autor al cărții „Hold on to Your Kids”.
Co-fondator al „Compassion for Addiction”, organizație non-profit centrată pe adicție, și consilier la „Drugs over Dinner”.
