”De ce nu fac zebrele ulcer? Ce este stresul, cum ne îmbolnăvește și cum îl putem combate”, de Robert M. Sapolsky
Editura Publica, Co-lecția de știință, București, 2019
Traducere din engleză de Dan Crăciun
”Stresul poate să vă ruineze metabolismul, să vă crească tensiunea arterială, să vă distrugă globulele albe, să vă baloneze intestinele, să vă facă praf viața sexuală și, dacă atât nu este de ajuns, este posibil să vă deterioreze creierul.” (pag. 489)
Complicată și lungă carte și greu de scris despre ea. Avem în față aproape 700 de pagini, din care 170 de note de final, în care se vorbește despre stres și slabe șanse să existe ceva care a fost lăsat la o parte. Cu alte cuvinte, aici găsim totul despre stres, nefiind vorba despre o carte de popularizare a științei, ci o carte foarte aplicată și densă, în care acest ”microb” este întors pe toate părțile, în care este analizat și explicat cu atenție, dinspre cauze înspre, mai ales, efecte.
Așa cum spune autorul încă de la început, ”această carte este o inițiere în ceea ce privește stresul, bolile legate de stres și mecanismele prin care facem față stresului”. Sunt de acord cu prima parte a afirmației, volumul trecând prin toată lumea organică, mai ales când e vorba de corpul omenesc, pentru a ne dezvălui felul în care stresul pare a fi cel mai nociv adversar al omului și al animalelor, ducând spre îmbolnăvire și moarte. Soluțiile de a scăpa de el și de efectele sale sunt minore în economia acestui volum masiv.
Câteva considerații interesante:
1. După cum spune și titlul, unul dintre principalele efecte ale stresului este ulcerul, care este caracteristic omului. Se explică foarte clar felul în care a fost descoperită în 1983 bacteria Helicobacter pylori, cea care are de-a face cu între 85% și 100% dintre ulcerele populațieilor occidentală; în același timp, aproape 100% dintre oamenii din lumea dezvoltată sunt infectați cu Helicobacter. Cu toate acestea, chiar dacă bacteria există, e nevoie și de ceva stres pentru a ajunge la ulcer, de vreme ce doar 10% dintre oamenii infectați cu bacteria respectivă fac ulcere. Stres sau alte lucruri ce țin de stilul de viață, desigur, precum alcoolul, fumatul, obiceiul de a sări peste micul dejun etc.
2. O altă consecință directă a stresului este guturaiul. Studiile arată că atunci când ești stresat, cresc șansele de a răci, iar documentele arată că există foarte mulți studenți răciți cobză în timpul sesiunii. Iar acești primii pași în lumea maturității continuă peste ani, pentru că și atunci când muncești pe rupte, există o probabilitate mare ca, dintr-odată, să răcești, să te doară în gât, să strănuți sau să tușești din greu. Mi se întâmplă și mie din ce în ce mai des.
3. Somnul este foarte important pentru oameni, iar somnul nocturn odihnitor lipsește atunci când intervine un stres pregnant sau măcar o amăgire, o așteptare, o emoție (de câte ori dormiți puțin și intermitent când vă așteaptă o călătorie lungă?). Noi însă suntem chiar în urmă față de regnul animal: autorul enumeră câteva specii care dorm pe rând doar cu o jumătate de creier. Rațele sălbatice de la marginea grupului își țin deschis ochiul îndreptat în afară, iar jumătatea de creier care coordonează senzațiile este trează; mai există și delfini care înoată în somn sau păsări care pot să zboare dormind.
4. Pe măsură ce îmbătrânești, te stresezi mai mult sau, mai bine spus, ți se atrofiază cumva capacitatea de a face față stresului. O cauză este, desigur, îmbătrânirea și faptul că unii factori de stres țin de condiția fizică, nu atât de vigoară la o vârstă înaintată, dar vorbim și de rezistența psihică la stres, mai ales când e vorba de un examen cu timp limitat, unde tinerii se descurcă mult mai bine, chiar dacă IQ-ul concurenților este similar.
5. Oamenii fac mai bine față stresului atunci când au la dispoziție modalități prin care să-și descarce frustrările. De aceea, vedem atâția șoferi care înjură în trafic, dar putem, de asemenea, de nervi și pentru slăbirea stresorilor, să lovim un perete sau o masă cu pumnul, să fugim, să ne alinăm prin intermediul unei pasiuni. În plus, stresul se diminuează și în prezența apropiaților, fiind întotdeauna un factor de eliberare existența unui umăr pe care să plângi sau a unei urechi capabile să te asculte. Există însă și extreme care nu fac întotdeauna bine, precum cei care fac față stresului refugiindu-se în alcool sau droguri.
6. O altă soluție pentru a fi mai puțin stresat este… să fii șef. Subordonații au o serie întreagă de probleme din cauza stresului: recuperarea este întârziată, tensiunea este ridicată, scad nivelurile de colesterol bun și, cel mai grav, scade nivelul de testosteron la bărbați. De aici se vede atitudinea relaxată a unor șefi, care nu au nici treabă, nici treburi.
7. ”Dacă vrei să îți sporești șansele de a duce o viață lungă și sănătoasă, nu fi sărac. Sărăcia se asociază cu riscuri sporite de boli cardiovasculare, de boli respiratorii, de ulcere, tulburări reumatoide, boli psihiatrice și un număr de tipuri de cancer.” (pag. 467) Curat murdar, nu?
8. Una dintre metodele de contracarare a stresului este cea care ține de efortul fizic susținut și care este repetat pe o perioadă îndelungată. Dacă te miști doar 30 de minute o dată la câteva luni, nu ai nicio satisfacție cu excepția celei temporare. În schimb, dacă efortul fizic este periodic (de preferat, de câteva ori pe săptămână) și nu exagerat, se simt efectele pozitive propriului corp și spirit (implicit asupra stresului).
Așadar, cum scăpăm de stres? Una dintre idei este că ar trebui să fim mai indiferenți față de cei și cele care ne stresează – muncă, oameni, trafic etc. Greu de făcut, dar putem încerca, mai ales acum, după ce am citit și aflat totul despre stres și efectele sale.
