Topul celor 10 romane de dragoste istorice alese de blogul ‘Carturesti’ se deschide cu romanul lui Heather Morris ‘Calatoria Cilkai’ in colectia ‘Raftul Denisei’ a editurii Humanitas Fiction: ‘Cilka are doar optsprezece ani când este acuzată că a colaborat cu naziștii și condamnată de Statul Sovietic la cincisprezece ani de muncă silnică în Gulagul Vorkuta. Ajunsă în Siberia, Cilka descoperă că există obstacole mai mari decât amenințarea camerei de gazare și cruzimea ofițerilor SS. Dar Cilka reușește, în ciuda tuturor lucrurilor și ororilor la care este supusă, să trăiască, să lege prietenii pe viată și să-și întâlnească marea dragoste. Cartea Călătoria Cilkăi este o mărturie cutremurătoare despre iubirea care poate vindeca răni, o istorie a unui destin sfărâmat de două ori, dar în care personajul principal și-a găsit curajul de a lupta în continuare. O poveste care îți amintește că, și în mijlocul celui mai mare rău, binele poate prinde rădăcini.’
Lista cartilor de citit recomandate de Adriana Gionea de la ‘PostModern’ pentru luna septembrie se deschide cu romanul ‘Doamna Nobel’ de Lisa Strømme aparut in traducere tot in colectia ‘Raftul Denisei’: ‘De la autoarea cărţii Fata cu fragi vine și romanul Doamna Nobel. Romanul are la bază scrisorile lui Alfred Nobel, trimise marii sale iubiri – Sofie Hess. Alfred Nobel era sufocat de vinovăţie după ce inventase dinamita. Sofie avea un secret dureros. Povestea lor de iubire începe lângă Viena și continuă la Paris. Sofie este ajutată de Alfred Nobel să părăsească un mediu precar, pentru a studia. La rândul ei, Sofie îl va ajuta pe Nobel, înconjurându-l de afecţiune, în cei mai grei ani ai vieţii lui.’
Despre ‘Bărbați fără femei’ al lui Haruki Murakami aparuta la editura Polirom scrie pe blogul ‘Libris’ Ioana Zenaida Rotariu: ‘Haruki Murakami parcă deschide un spațiu în care timpul este suspendat, ca o alveolă în care realitatea este părăsită pentru a putea pătrunde în intimitatea și amintirile unor bărbați despre femeile pe care le-au iubit. Poate ne întrebăm de ce ni se spun aceste povești cu care empatizăm atât de mult, fiind scrise foarte simplu și cu o sinceritate asumată? Pentru că fiecare dintre noi alegem să abordăm o anumită atitudine în fața dezamăgirii, a abandonului, în fața unei reîntâlniri neașteptate. A juca un rol în viața reală înseamnă a te conecta și reconecta cu sinele tău în diferite perioade, fără ca ceilalți să observe, dar din dorința evidentă de a te proteja de eventualele neplăceri ale unei relații, fie aceasta de prietenie sau de iubire.’
Ana Ionesei scrie la ‘BookHub’ despre volumul lui Victor Ieronim Stoichiță ‘Despre trup. Anatomii, redute, fantasme’ aparut la editura Humanitas: ‘Există trei vectori interogativi ce dinamizează demersul critic. Primul vizează arta Renașterii, mai exact raportul dintre anatomie și artă, dintre profanarea și glorificarea corpului. Al doilea constă în tematizarea trupului ca actor și țintă a puterii, propunându-și să evidențieze dispozitivele de apărare (arme, platoșe, tatuaje) ca „obiecte-metafore” ce blochează sau neutralizează forța privirii. Al treilea, împrumutând noțiunea freudiană de fantasmă, urmărește acest fenomen-limită al corporalității, în care se conjugă vizibilul și invizibilul.’
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în ultima săptămână:
-”Provincialii”, de Jonathan Dee
–”Ghetoul interior”, de Santiago H. Amigorena
–”Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță”, de Cristian Lascu și Helmut Ignat
–”Generalul armatei moarte”, de Ismail Kadare
–Interviu cu Heather Morris: ”Nimeni nu are dreptul să-i judece pe supraviețuitorii Holocaustului pentru că au supraviețuit”
–Cărți care îți vor schimba percepția asupra vieții
(Sursă fotografii: Carturesti.ro, PostModern.ro, Bookhub.ro)
