Adriana Gionea impartaseste pe ‘PostModern’ lista recomandarilor de lectura pentru luna mai. Prima pe lista: ‘După ce au citit şi volumul Femeia cu buchetul de flori şi alte povestiri, mulţi au rămas impresionaţi de Mo Yan (Premiul Nobel pentru Literatură) în ipostaza unui autor de proză scurtă. Aşadar, vor fi atraşi de noul volum de proze traduse în limba română – Un lup atârna în cais, cu capul în jos. Volumul include şaptesprezece povestiri şi nuvele scrise între 1986 şi 2016. Vei descoperi poveşti de viaţă în care mica şi marea istorie se îmbină pentru a reflecta evenimentele ce au schimbat China modernă.’
Adrian G. Romila scrie la ‘LaPunkt’ despre romanul de debut al lui Liviu Iancu, ‘Xanax’ aparut la Editura TREI: ‘Amestec de Bukowski, Miller și Kerouac (și cu umorul unui Ioan Groșan), masivul roman al lui Liviu Iancu are savoarea unei povești de viață în care veselia și tristețea explodează mozaicat cu aceeași forță. Cam ca-n realitate, aș adăuga, iar dacă intensitatea dezabuzării nu produce de cele mai multe ori efecte pozitive aievea, măcar în literatură să se-ntâmple. Deopotrivă Bildungsroman și album pretins autobiografic, Xanax chiar e un debut promițător.’
Sever Gulea scrie la ‘Blog Libris’ despre romanul Adinei Coman ‘Povestea preaiscusitului Dom’ Scârț și a cutiei de scrisori’ aparut la Editura Eikon: ‘Povestea preaiscusitului Dom’ Scârț și a cutiei de scrisori este o lectură seducătoare, care se savurează pe îndelete. E o poveste care nu este deloc densă narativ, dar care este densă în experiențe și reflecții, o lectură care mai degrabă se simte decât se urmărește. Este o poveste cu oameni, pisici, amintiri, discuții condimentate cu ironie și spirit de observație, cu referințe literare și muzicale.’
Victoria Diaconescu scrie le ‘BookHub’ despre ‘Kant. O biografie’ de Manfred Kuhn, aparuta la Editura Polirom: ‘Prezentându-l drept un om de societate, uneori pătimaș, alteori retras, autorul nu insistă asupra imaginii lui Kant-omul mai mult decât o atestă dovezile existente, ci se concentrează asupra lui Kant-filozoful. Viața lui Kant într-adevăr s-a axat pe activități și interese intelectuale, ea este dominată de lupta pentru ideile sale, controversele sau corespondența cu alți filozofi, recenziile răutăcioase pe care le scria despre lucrările oponenților săi ideatici și chiar conflictul cu autoritatea regală. Acesta din urmă a avut loc din cauza mai multor idei îndrăznețe ale lui Kant precum aceea că Biblia are doar o semnificație morală, sau alte idei care ridicau întrebări despre o guvernare corectă, precum și din cauza simpatiei neascunse a filozofului pentru Revoluția Franceză, dar mai cu seamă din cauza eseului său intitulat „Despre vechea zicală: ceea ce e bun în teorie poate să nu meargă în practică”, în care Kant se adresează lui Frederic Wilhelm al II-lea ca unuia dintre „semizeii pământești” și abordează probleme ca libertatea presei, dreptul la revoluție, menținerea păcii, natura și autoritatea guvernului în general. În urma publicării acestui eseu, regele a emis un ordin special prin care interzice filozofului să mai aibă luări de poziție publică cu privire la tema în cauză. Deși Kant hotărâse, în această situație, să cedeze, el va reveni asupra ideilor sale politice, mai ales după moartea regelui.’
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”Comandoul Fantomă”, de Roland Orcsik
–”Cum am trecut prin comunism. Primul sfert de veac”, de Lucian Boia
–”Transparența”, de Radu Vancu
–”Tatiana și Alexander”, de Paullina Simons
–”Metoda Ikigai. Secrete japoneze pentru a-ți descoperi adevărata pasiune și a-ți atinge țelurile în viață”, de Hector Garcia (Kirai) și Francesc Miralles
