La Editura Tracus Arte a apărut culegerea de poeme a lui Frank Bidart, Miile de tehnologii ale extazului, în traducerea lui Tiberiu Neacșu. Andra Rotarul i-a luat un interviu traducatorului pentru blogul Carturesti: ‘AR: Când te-ai decis să traduci în română textele sale? Cum ai realizat selecția? TN: Am făcut cunoștință cu poezia lui Frank Bidart în 2016. Am început chiar cu Herbert White. Este un poem care m-a prins chiar de la prima lectură și am decis să-l traduc. Traducerea a apărut cred că în primul număr din 2017 al revistei Poesis Internațional, unde a fost citit (și, pare-se, plăcut) de Teodor Dună care mi-a propus să scoatem o antologie a acestui mare poet american. Selecția a fost greoaie și a durat câteva luni bune, timp în care am citit de vreo trei sau patru ori antologia care cuprinde toate poemele lui Bidart. Mi-am concentrat atenția, în primul rând, spre „hiturile” lui, însă nu le-am putut cuprinde pe toate în 150 de pagini. Sunt poeme extraordinare pe care nu le-am putut cuprinde în această antologie dintr-un simplu criteriu de spațiu. The War of Vladimir Nijinsky, The First Hour of the Night, The Second Hour of the Night etc. (sunt patru asemenea poeme) nu au putut intra, din păcate, dar motivele sunt evidente. În plus, cred ca aceste lungi texte stau bine împreună într-un volum separat. Aici m-am concentrat pe drumul, parcursul poeticii lui Bidart. Am vrut să aduc cât mai multă diversitate stilistică din poetica americanului.’
Cristian Patrascanoiu scrie la ‘La Punkt’ despre Eugenia lui Lionel Duroy, aparuta in colectia ‘Raftul Denisei’ de la Humanitas-fiction: ‘… romanul lui Lionel Duroy ”lucrează” cu decupaje și cu zoom-uri de mai multe tipuri; că e, cu alte cuvinte, un roman care se apropie (pentru a lua în posesie detalii dintre cele mai relevante ale istoriei acelor decenii extrem de turbulente) și care etalează și partituri ale îndepărtării de punctele fierbinți ale istoriei (pentru a pune contrast, context, perspectivă; pentru a oferi un acces mai ușor la tabloul general al epocii). Eugenia este, da, personaj fictiv, dar, plasată, în arhitectura acestui roman, foarte aproape de mediile în care se face și se desface istoria, este ghidul nostru într-o realitate și într-un adevăr istoric teribile. Povestea pe care o mijlocește Eugenia ne introduce în narativul atât de întunecat al antisemitismului românesc din interbelic mai ales (dar și de pe durata celui de-al Doilea Război Mondial), în primul rând, și ne livrează, dacă se poate spune așa, duhul unor decenii dintre cele mai turbulente pentru istoria modernă a României.’
In aceeasi colectie si editura a aparut si romanul ‘Septembrie poate astepta’ al Susanei Fortes care este recenzat la ‘SemneBune’: ‘Septembrie poate aștepta este un roman bine scris, fără a fi inovativ, un page turner, cum se zice, care are și calități literare și mici detalii care îl fac mai atractiv. Cei mai mulți scriitori de succes (a se citi autori de bestselers) nu pun prea mult preț pe stil, pe crearea de atmosferă, pe dezvoltarea realistă a personajelor, fiindcă la ei primează subiectul, firul epic, întorsăturile de situație și mai ales fazele tari. Din acest punct de vedere, chiar dacă volumele ei se vând bine și sunt traduse, Susana Foretes nu este o autoare din această categorie, dar totuși îi lipsesc unele calități pentru a fi o scriitoare mare, din categoria creatorilor. Totuși, se află undeva între, iar cartea ei poate fi citită și de cei ce vor literatură de calitate, dar și narațiune, fapte, dinamism. Aș putea zice că lectura romanului Septembrie poate aștepta o să-i încânte pe pasionații de povești despre literatură, despre scriitori și cărți pierdute.’
Adriana Gionea a citit si scrie la ‘PostModern’ despre ‘Orasul in mantie purpurie’ al lui Asli Erdogan, aparut in traducere la editura Polirom: ‘Oraşul în mantie purpurie poate fi considerat genul de roman care îţi schimbă perspectiva nu doar asupra unui oraş la care viseaza mulţi europeni, ci asupra naturii umane. Îţi vei reseta aşteptările şi opiniile raportate la capacitatea fiinţei umane de a îndura haosul unei lumi noi şi contradicţiile frapante, de nesuportat. Fiecare pagină este un amestec năucitor de frumuseţe şi descompunere. Personajul central îţi devine astfel cel mai bun ghid într-un Rio în care apusurile splendide se ridică nepăsătoare deasupra favelelor în care mizeria nu mai are limite.’
Tot la Polirom a aparut si romanul ‘Baiatul salbatic’ al lui Paolo Cignetti despre care a scris Sever Gulea la blogul ‘Libris’: ‘Fascinat de pornirea seculară universală a reconectării cu natura, inspirat de autori precum Thoreau dar și de încercări precum cea a lui Chris McCandless, protagonistul romanului lui Paolo Cognetti probează o asemenea experiență de aventurier contemporan. Dominat de senzația de golire interioară, stors de experiența urbană care îi oferă cel mai bun indiciu al epuizării sale (incapacitatea de a scrie), personajul principal al romanului Băiatul sălbatic decide să trăiască profund, să se întoarcă în natură, în munții Alpi, acolo unde a simțit pentru prima oară senzația de libertate în copilărie.’
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”Dincolo de limita aceasta biletul își pierde valabilitatea”, de Romain Gary
–”Promisiunea zorilor”, de Roman Gary
(Sursă fotografii: Lapunkt.ro, Semnebune.ro, Postmodern.ro)
